În acest context, Vasile Iuga, managing partner pentru Europa de Sud-Est în cadrul PwC, spune că o majorare a redevenţelor la un nivel care nu mai face rentabilă producţia va duce la închiderea zăcămintelor cu producţie mică, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ pentru această industrie.
Anul trecut, statul a încasat din redevenţe 1,4-1,5 miliarde de lei (aproximativ 320 milioane de euro), reiese din datele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM).
OMV Petrom, care acoperă aproape integral producţia de petrol şi jumătate din producţia de gaz, a plătit redevenţe de 814,93 milioane de lei (183 milioane de euro). De asemenea, al doilea mare producător de hidrocarburi din România, Romgaz, companie deţinută de statul român, a plătit în 2012 redevenţe de 205,42 milioane de lei (46 milioane de euro).
Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, declara, la începutul acestui an, că România nu mai poate merge cu acelaşi nivel al redevenţelor ca la începutul anilor ‘90 sau în anul 2000. „Trebuie să vedem ce se întâmplă în Europa. Nu facem nimic altceva. Cum se întâmplă în Germania, de exemplu, aşa trebuie să se întâmple şi în România, fără discriminare“, a spus Niţă.
Premierul Victor Ponta a susţinut, în repetate rânduri, că în acest an va fi aprobată o lege care va viza actualizarea redevenţelor în toate domeniile, inclusiv la petrol şi gaze naturale, la ceea ce înseamnă media europeană.
România se află, în prezent, pe locul cinci în Europa la producţia de ţiţei şi gaze, în timp ce gradul de dependenţă de importuri este de 25%, adică sub media europeană, de 50%. Principalul producător de petrol şi gaze din Europa este Norvegia, care a extras anul trecut 1,3 miliarde de barili echivalent petrol (bep), urmată de Marea Britanie (583), Olanda (520), Danemarca (140) şi România (102).
Ioan Popescu
Sursa: jurnalph.ro
