Mai mult, europenizarea a fost abordată proactiv, prin politici de întâmpinare a așteptărilor de la Bruxelles. E suficient să menționăm Acordul pentru Spațiul Aviatic Comun Moldova-UE sau proiectul e-Moldova pentru Guvernarea Electronică, care a plasat Moldova printre primele cinci state din lume la unele capitole de utilizare administrativ-birocratică a tehnologiilor informaționale. În egală măsură, Moldova a aderat proactiv la unele programe și agenții UE, cum ar fi cel de-Al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7), Cadrul de Cooperare în domeniul vamal, Acordul Operaţional de Cooperare cu Europol sau alte acorduri privind cooperarea polițienească și în domeniul actelor oficiale.
Totuși, începând cu 2013, Rusia a accentuat mecanisme de șantaj, presiuni și amenințări. Din metodologia antiintegrare face parte intoxicarea agendei interne, dar și europene; instrumentalizarea Tiraspolului prin vagi amenințări cu reactivarea conflictului armat în Zona de Securitate de pe Nistru; amenințări cu sistarea livrărilor de gaz; impunerea unui embargou abuziv asupra vinurilor și coniacurilor moldovenești; și, nu în ultimul rând, enunțarea unor mesaje canonice false cu privire la apartenența ecumenică a Moldovei la spațiul ortodox rus.
Mult așteptatul Summit de la Vilnius, care va marca oficial parafarea Acordului de Asociere și a Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), va începe ancorarea de jure a Moldovei de sistemul UE. Parafarea este considerată la Chișinău un fapt împlinit, nu fără merite bine motivate. Rămâne, însă, semnarea și ratificarea Acordului de către statele membre UE, proces care va dura până la finele anului 2014, răstimp în care Moldova va trebui să persevereze pe calea reformelor în justiție, afaceri interne, drepturile omului și în lupta cu corupția. Asocierea nu va însemna, totuși, integrare, prevedere care lipsește din preambulul Acordului, existând importante voci care solicită deschiderea perspectivei de integrare a Moldovei în UE după următorul Summit al Parteneriatului Estic de la Riga, în 2014.
Conform Articolului 49 al Tratatului UE de la Lisabona, Moldova este eligibilă pentru aderarea la UE, existând și două precedente normative de invocare directă sau indirectă a acestui drept prin Recomandările Comisiei Europene și ale Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate din 25 mai 2011 și ale Rezoluției Parlamentului European din 15 septembrie 2011.
Un aspect extrem de important care ar definitiva asocierea Moldovei la spațiul european este Acordul privind Liberalizarea Regimului de Vize (LRV). Planul de Acțiuni privind LRV a intrat în cea de-a doua și ultima fază de implementare a legislației. UE, la rândul său, monitorizează calitatea acestui proces, urmând ca până la finele lui 2013 Misiunile de evaluare UE să se pronunțe cu privire la finalitatea sa.
Moldova s-a impus în ultimii ani ca un lider indiscutabil al Parteneriatului Estic. Toate capitolele pentru Acord au fost negociate relativ în timp util, Moldova demonstrând că poate implementa anumite reforme, chiar și sub presiunea crizelor politice interne. Două principii s-au desprins pe parcursul aprofundării dialogului cu UE: „mai mult pentru mai mult“ și „principiul diferențierii“. Pe măsura evoluării capacității de reformare a Moldovei, aceasta a devenit lider în absorbția de fonduri nerambursabile din partea UE, în prezent Chișinăul primind în jur de 100 de milioane de euro anual pentru reforme instituționale și dezvoltare.
Nu există niciun dubiu privind dorința cetățenilor Moldovei de a se salva de sărăcie, apatie, incertitudine, impredictibilitate și șantaj. O demonstrează până și intensa și fără precedent campanie de redresare de pe urma embargoului comercial impus de Rusia și a amenințărilor deschise din partea reprezentatului Rusiei pentru Moldova. Următorul an va fi crucial nu numai pentru Moldova, dar și pentru Europa ca proiect de succes. Un succes care se poate materializa nu nu¬mai în ochii a 3,5 milioane de cetățeni moldoveni, dar și pentru cetățenii Europei, fie că sunt din Bremen, Cadiz, Tartu sau Tulcea.
OCTAVIAN MILEWSKI
revista22.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
