În mare, Rusia furnizează bombe şi elicoptere regimului Assad iar liderul sirian le foloseşte pentru a împinge sirienii în afara ţării. „Împreună, Rusia şi regimul de la Damasc utilizează deliberat migraţia ca pe o armă pentru a încerca să distrugă structurile europene şi să frângă determinarea europeană”. Este un mjloc pentru Rusia de a pune presiune pe Europa – metoda permite „punerea în mişcare a refugiaţilor şi face în aşa fel ca ei să devină problema unuia sau altuia”.
De asemenea, Breedlove a explicat comisiei că SI se foloseşte de fluxul de refugiaţi pentru a-şi trimite combatabţii în Europa şi a precizat că 1.500 de jihadişti ar fi ajuns pe continentul european.
Bill Frelick, director al programului pentru drepturile omului pentru ONG-ul Human Right Watch a încercat să calmeze situaţia şi a declarat pentru Guardian că „Vorbim despre ace în care de fân”. El crede că dacă există terorişti printre refugiaţi, ei nu sunt foarte mulţi, în majoritatea cazurilor fiind vorba despre oameni care caută protecţie”.
Statele Unite consideră criza refugiaţilor ca fiind mondială şi secretarul de Stat american, John Kerry declara luni la Washington că „nu este o provocare regională, este un test pentru noi toţi”. În ajun, cancelarul german, Angela Merkel estimase că UE nu poate lăsa Grecia să „plonjeze în haos” în faţa afluxului migratoriu. Ex-ambasadorul SUA în Irak şi în Siria, Ryan Crocker a cerut guvernului american să organizeze cât mai rapid „un summit mondial asupra refugiaţilor”, pentru că nici regiunea Orientului Mijlocuiu, nici Europa nu pot depăşi criza.
Plan de urgenţă
În timp ce disensiunile se acutizează în cadrul UE, Mina Andreeva, purtător de cuvânt al Comisiei Europene a anunţat că este pe cale să fie elaborat „un plan de urgenţă pentru ajutarea Greciei” ca şi pentru alte ţări din Europa de Vest „pentru prevenirea unei eventuale crize umanitare”. Din ianuarie, peste 131.000 de migranţi au ajuns în Europa prin Mediterana.
Din Calais până în Grecia situaţia refugiaţilor se deteriorează. Europa cunoaşte cea mai gravă criză migratorie de după al doilea război mondial şi îngrijorarea ajunge până în SUA, aflate sub presiune pentru a prelua conducerea unei reglementări internaţionale de urgenţă a crizei refugiaţilor sirieni, experţii evocând riscul prăbuşirii ţărilor din Orientul Mijlociu şi din Uniunea Europeană.
Dislocarea „junglei”
La Calais, „jungla” continuă să fie dezmembrată. Marţi, după confruntările din ajun, s-a reluat operaţiunea de evacuare a unei părţi a taberei franceze de la Calais care regrupează migranţii care doresc să ajungă în Marea Britanie, pe fondul restricţiilor impuse de mai multe ţări europene, blocând mii de refugiaţi într-o criză devenită „mondială”.
Media franceză şi britanică precizează că lucrările de dezmembrare parţială a „junglei” din Calais, punct de instalare migratorie în Franţa în care s-au instalat mai ales sirieni, afgani şi sudanezi, au foist supravegheate de un important dispozitiv de forţe de ordine, după debutul agitat din ajun.
Luni seara, 150 migranţi, unii înarmaţi cu bare de fier, au atacat maşini care se îndreptau spre Marea Britanie înainte de a fi dispersaţi de poliţie care a folosit gaze lacrimogene. Autorităţile franceze, care vor să relocheze migranţii în centre de primire aflate pe teritoriul francez, au precizat că noaptea a decurs într-un calm precar. Zona care va fi dezmembrată cuprinde între 800 şi 1.000 migranţi, în timp ce asociaţiile evocă cifra de 3.450.
Criza de la Idomeni
Un alt punct fierbinte, la mii de kilometri de Calais, este frontiera greco-macedoneană, unde peste 7.000 de refugiaţi sunt blocaţi la postul grec Idomeni, după restricţiile impuse de mai multe ţări, între care Macedonia, privind numărul persoanelor autorizate să intre pe teritoriile lor, subiect care divizează profund UE.
Frontiera dintre Grecia şi Macedonia s-a redeschis pe termen scurt în noaptea de marţi spre miercuri, lăsând să treacă circa 170 de migranţi, majoritatea sirieni şi irakieni. 10.000 de persoane se află încă de partea greacă, în aşteptarea trecerii frontierei pentru a lua direcţia Europei de nord.
Luni, confruntările dintre migranţi şi poliţia macedoneană au determinat autorităţile să închidă trecerea. După lăsarea trecerii refugiaţilor „cu picătura” în Macedonia, un grup de 300 irakieni şi sirieni, între care femei şi copii, au forţat un cordon de poliţie grec şi au rupt o parte a barierei de sârmă. Poliţiştii macedoneni au ripostat cu gaze lacrimogene, în timp ce Comisia Europeană s-a declarat „foarte îngrijorată” de aceste incidente.
Potrivit organizaţiei Medicins sans Frontieres (MSF), numărul actual de migranţi la Idomeni este de patru ori mai ridicat decât capacitatea celor două tabere instalate în apropierea postului de frontieră şi numeroase persoane trebuie să doarmă sub cerul liber.
Macedonia este prima ţară aflată pe ruta Balcanilor folosită de migranţii care ajung pe insulele greceşti provenind de pe coastele Turciei şi care doresc să ajungă în ţări din Europa Centrală şi de Nord.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a început la Viena un turneu în ţările din Balcani şi în Turcia, înaintea summitului european crucial convocat pentru 7 martie la Bruxelles.
sursa: romanialibera.ro
