Preşedintele rus a ordonat, ieri, organizarea de manevre militare pentru a testa capacitatea de reacţie a trupelor staţionate în centrul şi vestul ţării, adică şi la graniţa cu Ucraina. Presa rusă scrie că exerciţiile erau programate încă din septembrie, dar suprapunerea lor cu criza politică de la Kiev nu pare să fie o simplă coincidenţă, lăsând impresia unei manifestări de forţă a Moscovei pentru a intimida orice acţiune anti- rusă a administraţiei interimare ucrainene.

Mai ales că anunţul manevrelor, care se vor încheia pe 3 martie şi care vor include trupe terestre, forţe aeriene şi de artilerie, vine în contextul relocării de nave de război, cu efective militare importante la bord, în largul coastelor Crimeei, regiunea rusofonă din sudul Ucrainei.
De asemenea, pe internet au apărut imagini video în care camioane militare cu numere ruseşti se deplasează în oraşul Ialta din Crimeea. Camioanele intră într- un sanatoriu local, aparţinând Federaţiei Ruse, iar din ele sunt debarcaţi soldaţi şi muniţie. Mai mult, în portul Anapa, situat pe coasta rusă a Mării Negre, pe malul opus Crimeei, au fost transferate contingente militare. La baza rusă de la Sevastopol ar fi deja cantonaţi circa 26.000 de soldaţi.

Presiune economică

Oficial, Rusia respinge scenariul unei intervenţii militare, mulţumită pentru moment să susţină mişcarea separatistă din Crimeea pentru a pune presiune pe Kiev. În peninsula din sudul Ucrainei, militanţii pro-ruşi îşi continuă protestele faţă de noua administraţie ucraineană, arborând în semn de sfidare drapelul rus pe clădirea parlamentului regional.

Moscova dispune însă de alte mijloace de presiune, mai ales de natură economică. Ucraina consumă 55 de miliarde de metri cubi de gaze în fiecare an, iar mai mult de jumătate din acest volum sunt importuri de gaze ruseşti. De asemenea, Kievul are o datorie de 1,7 miliarde de euro de achitat Rusiei pentru gazele importate în ultimii ani. În decembrie, Putin a decis să taie cu o treime preţul la gazele exportate Ucrainei, de la 400 la 268 de dolari pe mia de metri cubi.

O revenire la preţul iniţial ar îngreuna eforturile de redresare economică a administraţiei interimare de la Kiev şi ar avea şi-un profund impact social. Rusia îşi poate pune, de asemenea, toate resursele în spatele partidelor care reprezintă populaţia rusofilă din estul şi sudul Ucrainei înaintea alegerilor anticipate din 25 mai, care ar putea fi un scenariu fără costuri ridicate pentru Moscova. O stare de haos extinsă şi marasmul economic din Ucraina ar putea servi în aceste condiţii intereselor Rusiei.

55 de miliarde de metri cubi de gaze consumă Ucraina anual, peste jumătate importate din Rusia

Instabilitatea din Ucraina afectează întreaga regiune

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, într-un interviu, că o divizare a Ucrainei ar genera "consecinţe foarte serioase" şi este nevoie de o soluţie politică pentru păstrarea integrităţii ţării vecine. "O stare de instabilitate, un război civil, victime şi o divizare a Ucrainei între zona estică, rusofonă, şi cea vestică, mai apropiată de UE, ar genera consecinţe foarte serioase în ansamblul regiunii", a spus el. "România este preocupată de ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că orice instabilitate plasează ţara noastră într-o zonă geografică nesigură şi pentru că există o minoritate care trăieşte în această zonă", a declarat şi directorul SIE, Teodor Meleşcanu.

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că România este preocupată de situaţia din ţara vecină şi din această cauză vor mai fi organizate şedinţe de lucru la Palatul Cotroceni, pe această temă. Cât îi priveşte pe românii din Ucraina, Băsescu a afirmat că problema importantă este să se revină la dreptul acestora de a utiliza limba română.

Cine sunt noile forţe de ordine care au preluat controlul pe străzile Kievului

Problema securităţii de pe străzile Kievului rămâne la ordinea zilei, deşi calmul s-a instalat în capitala ţării şi noua conducere se străduieşte să readucă ţara pe un drum guvernabil.

Bărbaţii îi respectă, femeile îi hrănesc şi toate tinerele vor să se fotografieze cu ei. Sunt forţele de "autoapărare" din Kiev, tineri mascaţi şi înarmaţi – cele mai populare autorităţi din oraş.

După ce forţele de poliţie şi desecuritate s-au retras, în mare parte, din stradă, săptămâna trecută, civili voluntari – eroi cu căşti pentru protestatari, salvatori din calea lunetiştilor şi a brutalităţii poliţiei – au rămas să vegheze la menţinerea păcii. Cu bâte de baseball în mâini, echipaţi cu veste antiglonţ, ei sunt cei care au rămas pe baricadele unde s-au dus luptele, în Piaţa Independenţei. Păzesc Parlamentul şi alte zone ale capitalei, uneori alături de poliţişti.

Protestatarii nu mai au încredere în jandarmi şi poliţişti, aşa că tinerii voluntari au un mandat din partea populaţiei. Nu se ştie, însă, cât vor putea ei rămâne pe străzi sau care va fi viitorul lor.

Restructurare la Interne

Noul ministru de Interne încearcă să recâştige controlul asupra forţelor de poliţie, cunoscute ca fiind foarte corupte. "Forţele de ordine au nevoie de o restructurare completă", spun analiştii de la Kiev. "Dar acest lucru nu se poate face peste noapte, pentru că atunci ar fi haos", spune Serghei Taran, de la Institutul Internaţional pentru Democraţie din Kiev, citat de GlobalPost.

Andrei Ben, comandant al uneia dintre cele 40 de firme de protecţie înfiinţate la Kiev, speră ca guvernul postrevoluţionar să reuşească, paşnic, să readucă încrederea oamenilor în poliţişti. Până atunci, compania sa, numită "Sute", va rămâne "la datorie". O parte a misiunii lor este să ofere protecţie ofiţerilor de poliţie. "Se tem că vor ajunge în faţa Justiţiei şi au nevoie de protecţia noastră", spune Ben, care consideră că oamenii încă acţionează conduşi de emoţii.

Între timp, noua conducere de la Kiev urma să anunţe, aseară, componenţa guvernului de uniune naţională. Iar în capitala Crimeei au avut loc confruntări violente, soldate cu morţi şi răniţi, între demonstranţi pro-UE şi cei pro-Rusia, adunaţi în faţa Parlamentului de la Simferopol.

Sursa: evz.ro