Nimic nou sub soare, însă. Aceeași instituție a emis și anterior astfel de comunicate de presă care, din câte se poate constata, nu s-au soldat cu niciun rezultat. Sunt absolut convins că atunci când se referă la furtul miliardului, nici procurorii nu-s atât de infantili, încât să creadă că se va găsi prin tundra moldavă vreun kamikaze, care să le bată la ușă pentru a le povesti adevăruri ascunse despre această crimă. Mai bine zis, și pentru ochiul chior e clar că acest apel a fost lansat doar cu scopul de a șlefui puțintel fața Procuraturii Generale, la general, și a Procuraturii Anticorupție, în special, dar și, evident, pentru a închide gura celor care mai au de gând să o deschidă.

Cei care au tăcut au murit

Aici nu avem nevoie de prea multe explicații. Nimeni nu va merge de bunăvoie la procuratură, pentru că despre jaful din sistemul bancar dețin informații doar cei care cunosc tainele sistemului, care știu și cum lucrează acesta. Și ei, oameni fiind, vor să mai trăiască. Ei înțeleg că, de vor face dezvăluiri în fața procurorilor, fără a apărea și în presă, nimeni nu le poate asigura securitatea. Vrem sau nu, la acest gând ne trimit inclusiv decesele foarte suspecte ale unor persoane care au cunoscut mai mult decât se permite despre jaful bancar. Despre ei, răposații, a vorbit recent și Sergiu Sagaidac, fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale. Este vorba de:
– Ion Butmalai, fost deputat PLDM și secretar al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică. A fost găsit mort la 9 decem¬brie 2014 în garajul din curtea casei sale. Procurorii au ajuns la concluzia că Butmalai s-a sinucis. Însă potrivit lui Mihail Gofman, fostul şef adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, fostul deputat deținea informații importante referitor la ceea ce se petrece în sistemul bancar. Înainte de a deceda, Butmalai intenționa să susțină o conferință de presă despre implicarea unor politicieni sus-puși în furturile de la Banca de Economii (BEM), Banca Socială și Unibank.
– Mihai Bolocan, șeful Direcției management și securitate informațională din cadrul Băncii Naționale, membru al grupului secret de investigare a situației de la cele trei bănci. La 26 ianuarie 2015, Bologan, în vârstă de 31 de ani, a murit acasă, intoxicat cu monoxid de carbon.
– Încasatorul BEM, tot el șoferul mașinii blindate care nu se înțelege de ce transporta arhiva celor trei bănci la Hâncești și care ar fi fost furată pe drum și incendiată în noiembrie 2014. Acesta s-ar fi sinucis în propria casă pe 14 februarie 2015. „ZdG” anunța că autospeciala aparținea unei firme de pază afiliată lui Ilan Shor, președintele de atunci al BEM.
Nimeni nu poate exclude că, dacă cei trei ar fi făcut declarații publice despre ceea ce cunoșteau, ei ar fi rămas în viață. Este foarte interesant în acest sens și faptul că Butmalai anunțase și anterior o conferință de presă, pe care a amânat-o. Cel puțin, dacă ar fi vrut să facă unele declarații incendiare, el ar fi vorbit înainte de a se sinucide.

Cei care vorbesc sunt amenințați

Dacă cei care tac mor, alții, care vorbesc pentru urechile tuturor, sunt amenințați și nevoiți să fugă din R. Moldova. Mihail Gofman, după ce-a spus lucrurilor pe nume în cadrul unei emisiuni TV, a fugit în SUA. El spune că, după interviul pe care l-a acordat, a primit un șir de amenințări la adresa sa și a familiei sale. În America, Gofman a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că Vlad Plahotniuc a fost principalul beneficiar al jafului bancar, din care au mai avut de câștigat Vlad Filat, Veaceslav Platon și Ilan Shor.

Sergiu Sagaidac, care deja locuiește peste hotarele RM, susține că a fost implicat în cinci situații de accident rutier foarte stranii, la care poliția nu a reacționat, după ce și-a dat demisia de la Banca Socială. „Deseori păţeam situaţii gen noaptea când intram în intersecţie să intre o maşină de culoare închisă, cu farurile stinse, pentru a provoca un accident, sau situaţii gen când pe hornul casei se toarnă lubrifiant utilizat de automobil care emană fum negru şi dioxid de carbon, iar poliţia nu întreprindea nicio măsură de identificare a făptaşului”, scria Sagaidac într-un mesaj pe o rețea de socializare. Iar după declarațiile sale recente despre lichidarea martorilor în cazul jafului bancar, acesta afirmă că a fost rugat „prieteneşte” să tacă.

Jurnalista Natalia Morari, care a abordat cu lux de amănunte subiectul jafului din sistemul bancar, spune că a fost avertizată să aibă grijă de ea, pentru că „nu se va termina cu bine”. Ea ar fi primit următorul mesaj: „Ai grijă că nu vei finisa cu bine, te rog ai grijă, iar la telefon pune o parolă pentru orice eventualitate, asta am auzit din discuția șefilor. Sunt șocați de ultimele emisiuni, cred că asta e o problemă mai mare, ar fi mai bine să nu te dai la provocări, care cu siguranță vor fi, că arde totul pe aici, iar liniștea falsă este. Te asigur, fă curat în tot ce poate fi împotriva ta. (…) Îmi pare rău de sistemul din care fac parte, dar la sigur sunt șocați de aceste emisiuni și nu s-au așteptat la așa ceva”.

Procuratura și CNA nu au nevoie de mărturii

Conchidem astfel că singura șansă a curajoșilor de a da mărturii noi despre „furtul miliardului” este să facă declarații publice, pentru a nu se expune riscului de a fi sinuciși. Cu atât mai mult, cu cât dezvăluirile în cauză nu pot pune piedici urmăririi penale, dacă îl credem pe Gofman, care ne asigură că toate detaliile despre acest jaf se cunosc de mult, dar și pe Viorel Chetraru, șeful CNA, care încă în mai 2015 spunea că raportul Kroll este „beletristică” și că instituția pe care o conduce deține mult mai multă informație decât au prezentat experții străini.

La neîncrederea populației în procurori referitor la acest subiect își aduc aportul și alți doi factori. În primul rând, se știe că Procuratura Generală s-a aflat și se află în continuare sub oblăduirea lui Vlad Plahotniuc. Din materialele apărute în mass-media, precum și din declarațiile făcute până în prezent de către cei care au îndrăznit să vorbească, reiese că Plahotniuc a avut de câștigat în mai mare sau mai mică măsură din acest jaf, dacă nu a fost chiar principalul beneficiar. În atare situație, să depui mărturii la procuratură contra lui Plahotniuc sau a oamenilor din anturajul său este în cel mai rău caz o prostie cu consecințe cel puțin delicate. 

În al doilea rând, pentru această crimă a fost condamnat deocamdată doar Vlad Filat într-un dosar ascuns de ochii lumii de către procurori prin toate metodele posibile. Or, atâta timp cât nu există probe veridice, nimeni nu poate fi convins că Filat a fost condamnat pe bună dreptate. Cât privește istoria cu arestul lui Ilan Shor aceasta pare a fi la prima vedere o poveste scurtă și foarte bine orchestrată, pentru a-l scoate în cele din urmă basma curată pe primarul de Orhei.

Astfel, o scurtă analiză a situației create în privința furtului din sistemul bancar ne arată că la procuratură se pot adresa fără teama de a deceda prematur doar cetățenii care cunosc amănunte despre implicarea în această infracțiune a vreunor prieteni sau foști colegi de-ai lui Filat. Și numai în cazul în care aceștia încă nu au aderat la Partidul Democrat. De aceea, dacă mai există cineva care vrea să aducă noutăți despre așa-numitul „jaf al secolului”, aceștia ar proceda mult mai înțelept dacă ar bate la ușile redacțiilor, decât s-ar înscrie în audiență la procurori. Nu zic că procurorii noștri ar avea intenții criminale, dar, făcând parte din sistem, bieții de ei au devenit pioni și victime ale acestei monstruozități. Ascultându-vă, ei nu vor avea altă ieșire decât să raporteze mai sus despre cele auzite. Iar de acolo sinceritatea dvs. va ajunge tot mai sus și mai sus, și mai sus… Vorba aia, până ajungi la Dumnezeu, te mănâncă sfinții.