Ei stau de pază şi îndeplinesc funcţii asemănătoare trupelor de santinelă. În Republica Moldova n-o să întâlniţi pălării mari şi uniforme exotice. Însă puteţi vedea militari care păzesc corpuri diplomatice şi, vă asigur, lucrurile pe care le cunoaşteţi despre militarii englezi, cu uniformă frumoasă, sunt la fel de puţine precum lucrurile pe care le ştiţi despre carabinierii moldavi aflaţi în serviciu militar pe lângă ambasade şi consulate.

Carabinierii de pe lângă corpurile diplomatice au devenit în ochiul cetăţeanului nostru mai mult un „ataşat monumental” decât o persoană vie care se află în serviciu.

Unora li s-ar părea că trupele de carabinieri se ocupă numai cu avertizările în privinţa consumului de alcool în locurile publice şi a „împrumutatului” de ţigări. Nu e chiar aşa.

N-o nimereşti bine cu uniforma asta

În decurs de 24 de ore, un carabinier trebuie să adune opt ore de serviciu. E noapte sau zi – nu contează, precum nu contează nici poziţia mercurului în termometre. Serviciul de santinelă presupune două ture a câte patru ore fiecare, în condiţii climaterice diferite. Dacă ne aducem aminte de temperaturile scăzute din această iarnă, nu vom sări cu invidia înainte.

Acum, pe timp de primăvară, chiar dacă avem temperaturi destul de ridicate, nemaivorbind de situaţiile când postul carabinierului se află la soare, echipamentul lor este, deocamdată, cel de iarnă. Nu poţi să laşi scurta de pe tine să rămâi în tricou, iar ordinul care să permită trecerea la uniforma de vară încă nu a fost semnat. Anul trecut, acest ordin a venit pe 15 aprilie. Dar, până la această dată de 15, au fost şi 20 de grade de căldură, ce-i drept, au fost şi 0 grade. N-o nimereşti bine cu uniforma asta, niciodată. Patru ore rabzi aşa cum este, priveşti trecătorii îmbrăcaţi conform vremii de afară şi te duci cu visul peste cele câteva săptămâni rămase până la încheierea serviciului militar. Da, un soldat adevărat este pregătit şi fizic, şi moral pentru a rezista în orice împrejurări.

Consulatul României –un loc bun pentru executarea serviciului militar

„Militarii din unitatea din care fac parte nu nimeresc practic niciodată de mai multe ori la acelaşi obiect. Eu, iată, pe parcursul a aproape un an, am fost trimis abia a doua oară la Ambasada Angliei şi doar de câteva ori la Consulatul Român, unde mi-a plăcut cel mai mult să stau de gardă”, recunoaşte Andrei. Numărul obiectelor care sunt la dispoziţia militarilor în termen sunt 46, iar în paza acestora sunt implicaţi 288 de militari în termen.

Elementele de echipament aflate întotdeauna la îndemâna unui carabinier sunt următoarele: bastonul elastic, spray-ul cu gaze lacrimogene şi staţia radio. Telefonul mobil, ţigările şi alte lucruşoare care se găsesc în buzunarele civililor n-ar fi cazul să se rătăcească în buzunarele militarilor.

Un carabinier nu poate părăsi postul de gardă, asta-i foarte important, dacă o face – pe numele lui poate fi întocmit un dosar penal.

Dificultăţile din timpul serviciului militar de tip santinelă

„Serviciul de zi este, totuşi, mai periculos decât cel de noapte”

„Chiar dacă se întâmplă ceva ieşit din comun sau ceva periculos, nu putem părăsi zona ambasadei”, ne spune Andrei. În contextul situaţiilor mai speciale, el ne-a povestit unul dintre cazurile mai „deocheate” care i s-au întâmplat: „O persoană mergea pe stradă, la o depărtare de un cartier sau două de clădirea la care stăteam de gardă, iar o altă persoană a atacat-o, i-a furat telefonul mobil, banii. Persoana-victimă s-a apropiat şi a spus că a fost agresată şi că i s-au furat banii şi mobilul, a început să i se facă rău, cădea pe jos, am fost nevoit să reacţionez şi imediat, prin intermediul staţiei radio, am apelat 902”.

Andrei spune că se mai întâmplă ca grupuri de tineri în stare de ebrietate să treacă pe alături şi să înjure în adresa lor. „Din povestirile colegilor, am înţeles că s-au întâmplat şi cazuri în care tineri de acest gen au avut tentative de a agresa carabinierii care se aflau de gardă”. În altă ordine de idei: Atentate la corpurile diplomatice nu au avut loc, dacă aveau să se întâmple, aveau să se lase auzite aceste cazuri, aşa lucruri nu pot fi ţinute în umbră, ne spune Lucia Gnatiuc, ofiţer de presă în cadrul trupelor de carabinieri.

„Bună ziua!”

Omenescul şi uneori căldurosul „bună ziua!”, carabinierii aflaţi în serviciul de santinelă îl aud de la oficialităţile ambasadelor la care stau de gardă. „În mod normal, lucrătorii de la ambasadă ne mai întreabă dacă nu ne este frig, dacă avem nevoie de apă, ne oferă apă când e foarte cald. Când au fost frigurile cumplite din iarna asta, ne serveau cu câte un ceai sau cu câte o cafea”, îşi aminteşte Andrei. Unui carabinier nu i se permite să intre în vorbă cu trecătorii. Însă la întrebarea dacă ar vrea ca unii oameni să-i salute, Andrei, cu un zâmbet pe faţă, a răspuns: „Da, mi-ar plăcea, de ce nu?”.

Comunicarea între carabinieri în timpul serviciului de pază este una laconică. De regulă, se mai salută între ei şi eventual fac cunoştinţă. Cu persoane străine, evident, comunicarea este interzisă, iar dacă trece un amic pe stradă, lucrul maxim pe care îl poate face e să schimbe în grabă câteva replici şi atât.

Sunt convins, mulţi dintre noi au comunicat cu santinelele de pe lângă ambasade şi consulate, atunci când aceştia, poate, au cerut o ţigară. În contextul cerutului ţigărilor, aveam un prieten care făcuse liceul militar la Ploieşti şi când merge prin centrul Chişinăului îi face plăcere să se apropie de o santinelă şi să o întrebe dacă n-ar dori ceva, o ţigară, spre exemplu.

Paştele vine şi la militari: „Am fost şi m-am împărtăşit la biserica unităţii”

De Paşte, regimul militar este unul aproape obişnuit, fără mari schimbări. Nici în regimul alimentar schimbări nu prea se produc. Atmosfera de Paşti va fi creată de vizitele părinţilor sau de bucuria prilejuită de coletele primite de acasă. „Am fraţi care locuiesc aici, la Chişinău.

Atmosfera de Paşti va începe de la bisericuţa de pe teritoriul unităţii, unde militarii pot asista la Slujba de Înviere. Duminică sunt de gardă, dar apoi vor veni în vizită părinţii, poate nişte rude, şi vom simţi astfel şi noi atmosfera sărbătorilor. În mai mi se termină serviciul militar şi mă voi întoarce acasă. În perspectivă, mă gândesc să mă duc peste hotare, mai ales că unul dintre părinţi este plecat deja”, spune Andrei.
Evident, ouăle vopsite şi cozonacul nu vor lipsi din meniul matinal al militarilor. „E sărbătoare şi la ei, ca la toată lumea, doar că nu pot să părăsească unitatea”, concretizează ofiţerul de presă Lucia Gnatiuc.

Nici măcar în unităţi, nici măcar de Paşti nu se permite folosirea telefoanelor mobile, tot ce au carabinierii la dispoziţie e un telefon la parter, pe bază de cartele, şi pot suna pe cineva când li se face dor. De Paşte, probabil, se va forma o coadă uriaşă la respectivul telefon.

* Numele Andrei este ales la întâmplare, pentru a proteja identitatea carabinierilor cu care am discutat.