Salvaţi copiii!

Asta înseamnă că nu ne-am lăsat bătuţi de sistemul putred care ne conduce. Totuşi, uneori, văzând comportamentul părinţilor în faţa copiilor pe care-i cresc, îmi vine să urlu „Salvaţi copiii de părinţi!”. Recunosc, nu sunt perfect nici eu, uneori nu am răbdare, uneori mă enervez, însă întotdeauna încerc să-mi păstrez calmul şi să dau tot ce am mai bun copilului meu. Să ne iubim copiii în fiecare zi şi în fiecare oră, nu doar odată pe an. Comunicarea şi dragostea noastră îi face fericiţi, nu jucăriile scumpe şi gadgeturile.

În următoarele rânduri voi traduce zece poveţe, sau mai bine zis – porunci, oferite de marele medic-pediatru şi scriitor polonez Janusz Korczak. Korczak a avut posibilitatea să-şi salveze viaţa de trei ori, însă de fiecare dată s-a sacrificat pentru copii. Prima dată a refuzat să emigreze în Palestina înainte de ocupaţia nazistă a Poloniei. Janusz era de origine evreiască, însă a refuzat să lase casa de copii pe care o conducea. A doua oară Janusz a refuzat să fugă din ghetoul din Varşovia din aceleaşi motive. A treia oară scriitorul se afla împreună cu copiii lângă vagonul care trebuia să-i ducă în lagărul de concentrare. Unul dintre ofiţerii SS l-a recunoscut pe scriitor, i-a spus că „Regele Mateias” este o carte extraordinară şi e liber să plece unde vrea. „Cum rămâne cu copiii?”, a întrebat scriitorul. „Copiii urcă în vagon, tu eşti liber”. „Greşeşti”, i-a răspuns scriitorul, „nu toţi oamenii sunt mizerii”.

Se spune că autorul Korczac le povestea istorii hazlii copiilor pe drum, ca să-i abată de la gândurile grele. Scriitorul a murit într-un lagăr de concentrare nazist, însă poveţele şi dragostea lui imensă pentru copii au rămas. Aceste zece poveţe ar trebui citite şi respectate de fiecare părinte în parte.

1. Nu aştepta copilul tău să fie ca tine sau cum vrei tu. Lasă-l să devină El, nu Tu.
2. Nu aştepta recompense de la copil pentru tot ce i-ai oferit. Tu i-ai dat viaţa, cum ar putea să-ţi mulţumească pentru asta? El va da viaţă altuia, copilul lui va da viaţă altuia, şi asta e legea supremă a recunoştinţei.
3. Nu-ţi descărca nervii pe copilul tău dacă nu vrei să ai o bătrâneţe amară. Ce semeni, aceia culegi.
4. Nu fi arogant cu problemele copilului tău. Viaţa e grea pentru fiecare. Fii sigur, pentru el viaţa e la fel de complicată ca şi pentru tine, poate chiar mai complicată – pentru că el nu are experienţa ta.
5. Nu umili!
6. Nu uita, cele mai importante clipe din viaţa unui om sunt clipele petrecute cu copilul său. Petrece mai mult timp cu copilul – niciodată nu ştii ce persoană se ascunde în el.
7. Nu te autobiciui, dacă nu poţi face ceva pentru copilul tău. Reţine: nu ai făcut îndeajuns pentru copilul tău, dacă nu ai făcut tot posibilul.
8. Copilul nu este un tiran care pune stăpânire pe viaţa ta, nu e doar un plod din sângele şi carnea ta. Copilul e un pocal magic, pe care viaţa ţi l-a oferit ca să-l păstrezi şi să aprinzi focul creaţiei în el. E dragostea liberă a mamei şi a tatălui, care cresc nu copilul „meu” sau „al nostru”, ci sufletul pe care l-au primit la păstrare.
9. Învaţă să iubeşti copiii străini. Nu fă copiilor străini ceea ce nu ai vrei să facă cineva copilului tău.
10. Iubeşte-l pe copilul tău aşa cum este – netalentat, nenorocos, matur. Comunică cu el, bucură-te, căci copilul este sărbătoarea care e acum cu tine.

Nu mai este nimic de adăugat la aceste cuvinte. Iubiţi-vă copiii, comunicaţi cu ei, şi ajutaţi-i să devină ceea ce vor ei să fie. Poate mâine, ei vor fi generaţia care vor transforma Moldova într-o ţară liberă şi prosperă.