Sărbătoarea identității și unității naționale. În 31 august, românii de pe ambele maluri ale Prutului sărbătoresc Ziua Limbii Române
Astăzi este marcată Ziua Limbii Române, o sărbătoare cu profunde semnificații istorice și culturale pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului și din întreaga lume. Cu acest prilej, în Republica Moldova și în România au loc diverse manifestări culturale care scot în evidență importanța limbii pentru unitatea poporului român.
Originea acestei zile se leagă de Marea Adunare Națională de la Chișinău din 27 august 1989, când aproximativ 750.000 de oameni au cerut declararea limbii române ca limbă de stat și revenirea la alfabetul latin în fosta RSS Moldovenească. După dezbateri aprinse în Sovietul Suprem, pe 31 august 1989 a fost adoptată legislația prin care limba română a devenit oficial limbă de stat, iar grafia latină a fost repusă în drepturi.
Ulterior, ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova, fiind cunoscută inițial drept „Limba noastră cea română”. De-a lungul anilor, denumirea a suferit modificări, însă în 2023 Parlamentul de la Chișinău a revenit la titulatura firească – „Ziua Limbii Române”. În România, această dată este celebrată oficial din 2011, ca urmare a unui proiect legislativ prin care s-a subliniat rolul fundamental al limbii române în păstrarea identității naționale.
Manifestările dedicate sărbătorii sunt marcate anual prin depuneri de flori la monumentele personalităților istorice și literare, prin recitaluri de poezie, cântec și dansuri populare, iar la Chișinău, tradițional, printr-un concert în Piața Marii Adunări Naționale.
