Opinii și Editoriale

Schimbarea la față (II)

De ce pe muntele Tabor I s-au arătat lui Iisus Moise și Ilie? E un alt lucru legat de sărbătoarea Schimbării la față peste care trecem cu ușurință. Bun, știm, Moise și Ilie au fost acolo. Dar de ce? Ne-am întrebat vreodată?

Cu Moise e mai ușor de înțeles. Fiindcă Moise e icoana legii celei vechi, cea care s-a împlinit prin Iisus Hristos, după cum a și spus: „Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc.” (Matei 5; 17). Iisus Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, e – cum spune în repetate rânduri Apocalipsa – Alfa și Omega, începutul și sfârșitul. Ca oameni, începutul legii e Moise.

Vedem mai departe că ucenicii vorbesc despre Sfântul Ilie ca despre cel ce va trebui să vină. Pentru că știm, oricât de greu e de înțeles cu mintea, că Ilie a fost răpit cu trupul la cer într-un car de foc și se va reîntoarce la sfârșitul lumii. De aceea biserica îl numește pe Ioan Botezătorul (Ilie care a și venit) Înaintemergătorul Domnului, iar pe Ilie al doilea Înaintemergător al Domnului. Pentru că așa cum Ioan a pregătit și vestit prima venire a lui

Iisus Hristos ca mântuitor, Ilie va pregăti și va vesti a doua venire în slavă a lui Iisus Hristos ca judecător.

Momentul de pe muntele Tabor e o icoană a veșniciei, a anulării timpului, una în care începutul și sfârșitul stau alături de Dumnezeu. E cuprinderea timpului mântuirii într-o imagine. De la început la sfârșit, de la lege la har, de la prevestirea patimilor la arătarea luminii învierii.

Dacă vom înțelege măcar câteva sensuri din această mare sărbătoare împărătească, vom putea să ne raportăm mai corect la o sărbătoare care cuprinde într-o singură imagine istoria mântuirii, de la legea dată prin Moise la cea de-a doua venire a lui Iisus Hristos.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *