Și dacă soarele generos luminează pământul, oare noi, oamenii, n-ar trebui să ne dăm seama că nopțile sunt destul de întunecate și e nevoie de iluminare stradală? Oriunde, fie-n sat, fie-n oraș, fie pe-o stradă sau pe-un bulevard.
Strada Alexandru cel Bun din inima veche a Capitalei este greu de parcurs chiar și pe timp de zi, mai ales pe porțiunea Bănulescu-Bodoni – Serghei Lazo. Aici trotuarele sunt deteriorate sau lipsesc cu desăvârșire, zidurile sunt vechi, mucegăite, gropile sunt istorice și pline de băltoace sezoniere, iar carosabilul e plin de pietre și adevărate lacuri, în caz de plouă. Și asta e o parte din centrul unei capitale europene…
Dacă ziua, totuși, la Lumina dată de Cel de Sus, mai mergi cumva pe această stradă, strecurându-te prin șanțuri și mașinile parcate pe trotuar, apoi seara, dar mai ales noaptea, e greu de tot să te descurci. Bezna de pe unele porțiuni mai e străpuns pe alocuri, spre bucuria trecătorilor, de unele vitrine. În rest, noapte neagră. Becurile, care ar trebui să lumineze strada cu nume de mare domnitor, lipsesc cu desăvârșire.
Am încercat să găsesc un taxi pe strada Alexandru cel Bun, dar nici șoferul n-a vrut să oprească, căci era prea întuneric și se temea. Acum imaginați-vă că locuiți pe această stradă și v-a prins noaptea în altă parte. Ai nevoie să ajungi acasă, cobori din microbuz și… mori de frică. În jur e totul negru, poți întâlni poate doar vreun cățel pierdut, și el, în noapte. Cățelul se teme de tine și tu te temi de cățel.
Așa timpuri trăim. Dacă în centrul orașului-capitală ard zeci de mii de beculețe, cu un cartier mai jos e un întuneric de nepătruns. Cred că doamna primar ar putea face o minune, transferând o parte din beculețe spre străzile prost iluminate, unde tot chișinăuieni locuiesc, plătesc și ei impozite, ies la votare și chiar votează.
Mă rog, Doamne, dă Lumină și pe strada Alexandru cel Bun.
Alexandra Tănase
