În scopul de a contracara tăierile ilegale ale copacilor, autoritatea centrală de mediu a luat o serie de măsuri. În acest sens, a fost interzis comerțul exporturilor de lemn brut. Această măsură va contribui la contracararea ilegalităților din păduri, în special a tăierilor ilegale. Potrivit Ministerului Mediului, această măsură nu va limita exportul de materie lemnoasă prelucrată de întreprinderile din republică, astfel încât sectorul real al economiei să nu fie afectat.
„Pădurarul nu ne permite să luăm lemne din pădure”
Oamenii din zonele rurale care folosesc în sezonul rece lemnele pentru foc din păduri sunt îngrijorați pentru că nu vor avea cu ce să se încălzească la iarnă. Angela Chitic din satul Năvârneț, raionul Fălești spune că pădurarul nu le mai permite să taie lemne din pădure. În anii precedenți, femeia participa la lucrări de igienizare a pădurii în care se curățau arborii de lemne uscate, care ulterior puteau fi cumpărate la un preț mai mic, după cum spune femeia. „Până acum, în fiecare an, ne duceam să tăiem lemne. Curățam pădurea și sădeam copaci în schimb, apoi mai plăteam ca să luăm lemnele acasă, era mai ieftin decât prețul de pe piață și ne era convenabil. Însă anul acesta pădurarul nu ne mai permite. În alți ani, se permitea conform legii, acum nu știu cum va fi. Nu ne rămâne decât să cumpărăm lemne”, spune femeia de 45 de ani. Astfel, pentru sezonul rece care urmează, familia sa va fi nevoită să cumpere circa șase metri steri de lemn pentru a se încălzi iarna. Femeia spune că în regiunea de nord a țării un metru ster costă circa 750 de lei. În sezonul rece, familia Chitic va cheltui până la cinci mii de lei pentru a încălzi câteva camere ale casei.
Ion Fediuc, pădurar din raionul Fălești, a confirmat că în prezent oamenii nu au acces la lucrările de igienă selectivă. Însă pădurarul a dat asigurări că acestea vor mai avea loc. „Uscăciuni sunt și vom fi nevoiți să derulăm procesul de igienă selectivă. Totul se face autorizat”, a spus bărbatul refuzând să ne ofere mai multe detalii despre acest tip de lucrări.
Moldsilva: „Cetățenii nu au acces în păduri”
Pe de altă parte, Ion Platon, director general adjunct al Agenţiei „Moldsilva”, a subliniat pentru ziarul TIMPUL că cetățenii nu au acces în păduri și aceste lucrări care au loc în fondul forestier sunt organizate după anumite reguli. Potrivit lui Platon, în perioada 2010-2015 agenția organiza licitații publice pentru desemnarea operatorilor economici sau persoanelor fizice, juridice care participau la licitațiile forestiere pentru tăiere. „În anul 2015, astfel de licitații au avut loc doar în luna ianuarie. Gospodăria silvică are de îndeplinit un anumit tip de lucrări, iar pentru aceasta se încheie contract cu o persoană responsabilă pentru anumite lucrări. De cele mai multe ori, la aceste lucrări participă cetățenii care sunt remunerați, iar unii preferă să procure masă lemnoasă”, a precizat directorul general, fără să precizeze dacă această masă lemnoasă era procurată mai ieftin. Ion Platon a ținut să amintească că prin intermediul gospodăriilor sale, agenția nu colectează masă lemnoasă pentru a îndestula populația. „La momentul de față nu este posibil să îndestulăm toată populația cu lemne de foc. Consumul anual de lemne pe toată țara este în jur de circa un milion de metri cubi. Noi colectăm și putem aproviziona doar 30 la sută din necesități”, a precizat Ion Platon.
Funcția pădurii este una ecologică
Potrivit articolului 14 din Codul Silvic, adoptat de Parlament în 1996, pădurile Republicii Moldova au o funcție exclusivă de protecţie a mediului înconjurător. Ion Platon a adăugat că funcția pădurii este una ecologică și nicidecum de aprovizionare cu masă lemnoasă.
Aurel Lozan, doctor în biologie, a precizat că legislația Republicii Moldova permite accesul populației în păduri, însă cu excepția anumitor zone și a ariilor protejate. „Pădurile Republicii Moldova au nevoie de îngrijire permanentă, iar asta înseamnă efectuarea anumitor lucrări pe parcursul anului întreg, în anumite perioade cu o intensitate mai mare, alte perioade cu intensitate mai mică. Drept rezultat al acestor lucrări apare și masa lemnoasă, apar și alte produse care ni le oferă pădurea. Noi, populația, putem să accesăm aceste resurse pe care ni le oferă pădurea, însă nu suntem în drept acum să stopăm procesul de îngrijire a pădurii. Populația trebuie să țină cont de faptul că îngrijirea pădurii trebuie să fie un proces sustenabil și durabil”, a spus specialistul.
Potrivit expertului, statistica recoltărilor și exploatărilor a Republicii Moldova aduce următoarele cifre: de la 10-20 la sută din toată masa lemnoasă reprezintă lemnul de lucru, calitativ, iar de la 80-90 la sută, reprezintă lemnul pentru foc. „Nu putem restricționa recoltarea lemnului, dar trebuie totuși să reglementăm cantitatea lemnului și metoda lui de recoltare. În niciun caz nu trebuie să limităm comunitățile locale pentru a avea material lemnos”, a spus specialistul. Ca o alternativă, acesta a propus ca să existe o politică de stat care să încurajeze dezvoltarea sectorului comunal, dar poate și privat de îngrijire și dezvoltare a pădurilor.
Un metru ster de lemn costă 680 de lei
În această perioadă cetățenii pot cumpăra lemne pentru foc de la agenții economici autorizați. Astfel, unul dintre agenții din centrul țării ne-a spus că în prezent nu are lemne pentru vânzare. „Poate vom avea în octombrie. Prețul tot o să îl știm în octombrie. Vara am vândut un metru ster cu 680 de lei. Lemnele sunt din diferite regiuni ale țării: Strășeni, Hâncești, Călărași. În comparație cu anii trecuți, oamenii au cumpărat lemne mai multe, de aceea lemne nu sunt pe piață acum. În alți ani, lemnele rămâneau în pădure, dar acum lemne nu sunt, fiindcă volumul de tăiere se face tot acela, dar cumpărători sunt tot mai mulți”, a spus agentul economic care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Alte alternative pentru cei care se încălzesc iarna la sobe sau șemineuri sunt cărbunele, gazele naturale, peleții și brichetele. Însă, nici una dintre acestea nu este o soluție mai ieftină ca lemnul. Cărbunele adus din Rusia sau Ucraina costă în această perioadă 3900 lei per tonă. Brichetele și peleții au nevoie de sobe speciale în care se arde combustibilul.
În prezent, suprafața împădurită din țara noastră este de 12 la sută, mult sub media europeană. Potrivit ministrului Mediului, Valeriu Munteanu, dacă în țară va continua procesul de extindere a pădurilor în ritm alert, în următorii ani suprafața împădurită a Republicii Moldova va crește cel puțin până la 14%. Pentru comparație suprafața împădurită în statele membre ale Uniunii Europene este de 44 la sută.
