Șeful Poliției Naţionale, Viorel Cernăuțeanu, prins din nou cu minciuna în cazul decesului Ludmilei Vartic
Acum câteva zile, Viorel Cernăuțeanu, la postul public de televiziune, a respins acuzațiile care i se aduc șefului Spitalului raional Hâncești, și le-a calificat drept „speculații”, însă cel din urmă, azi dimineață, și-a recunoscut vina printr-un autodenunț, apoi și-a dat demisia. El și-a asumat responsabilitatea pentru faptul că spitalul nu a raportat presupusa tentativă de suicid a Ludmilei Vartic din noiembrie 2025.
Acum așteptăm să aflăm de la directorul de Spital Hîncești când a fost totuși adusă Ludmila: pe 5 noiembrie sau pe 17 noiembrie? A ajuns la spital după ce a băut pastile sau totuși bătută crunt și cu coastele rupte? Său poate a fost și bătută și, apoi “a băut” pastile?
Când un oficial de rang înalt folosește tribuna televiziunii naționale pentru a eticheta drept „speculație” orice critică sau dezvăluire, acesta nu face decât să erodeze ultima fărâmă de încredere în instituția pe care o conduce. Poliția ar trebui să investigheze, nu să „opineze” defensiv înainte de a avea toate datele.
Faptul că a fost nevoie de curajul unei singure femei, Minodora Calistru-Prisacu, pentru a dărâma un castel de cărți construit din negații oficiale, demonstrează că mecanismele de control intern ale statului sunt fie paralizate, fie complice.
Mai mult, ieri, în spațiul public a apărut o poză cu cadavrul LudmileiVartic. Aceasta ridică și mai multe semne de întrebare către Politia Națională. Avem nevoie de clarificări urgente din partea expertizei medico-legale și criminalistice: Poziția corpului la sol: Indicii de corp inert -Imaginile de la locul impactului arată o poziție a corpului care lipsește de orice tonus muscular defensiv tipic unei căderi conștiente. În mod normal, o persoană aflată în viață și conștientă în momentul căderii prezintă reacții reflexe de protecție (retragerea capului, extensia brațelor pentru a atenua impactul, poziționarea picioarelor). Poziția cadavrului la sol nu prezintă semnele tipice de reacție vitală la impact (lipsa tensiunii musculare defensive). Tensiunea musculară și postura: Un corp aflat în viață în momentul căderii are tendința de a prezenta reacții reflexe de protecție (încercarea de a atenua impactul cu mâinile sau picioarele), ceea ce duce la anumite tipuri de fracturi specifice. Un corp lipsit de viață cade ca o „masă inertă”, deseori rezultând într-o poziție mai puțin contorsionată sau într-o distribuție diferită a traumelor. Corpul examinat apare flasc, fără o tensiune musculară vizibilă, sugerând o stare de inconștiență sau un deces ante-impact.
Poziția Finală a corpului. Se observă clar că persoana care s-a apropiat de cadavru (în haine deschise la culoare) examinează corpul într-o zonă deschisă. Dacă ancheta nu a marcat încă perimetrul cu bandă de siguranță sau numere de evidență a probelor în momentul fotografiei, orice manipulare a corpului înainte de fixarea criminalistică poate compromite datele despre poziția exactă a membrelor. Mai mult, examinarea nu se face în echipament special.
Lipsa sângelui la locul impactului – Medicii legiști caută semne de sângerare activă la locul impactului. Dacă inima nu mai bătea în momentul traumatismului, hemoragiile externe și interne sunt semnificativ mai reduse sau absente, deoarece nu mai există presiune arterială care să împingă sângele în țesuturile lezate.
Traiectoria căderii: Indicii de impuls extern – Dimpotrivă, măsurătorile și perspectivele balistice contrazic ipoteza unui corp inert care cade liber. Un corp fără impuls inițial tinde să aterizeze foarte aproape de baza clădirii (aproximativ 1,5 – 2 metri). În acest caz, proiecția la sol este de aproximativ 4 metri față de peretele vertical. Această deplasare orizontală considerabilă demonstrează, fără echivoc, existența unei forțe inițiale orizontale (o viteză inițială).
Întrebări care solicită răspuns:
Această neconcordanță majoră – un corp care pare inert la impact, dar care a parcurs o distanță orizontală mare – ridică o ipoteză gravă: Este posibil ca victima să fi fost aruncată sau împinsă cu forță, fiind deja decedată sau inconștientă în momentul căderii?
Însă, în lipsa unui raport medico-legal complet și a unei simulări balistice precise, orice concluzie rămâne speculativă.
Totuși, dovezile vizuale din poză justifică o investigație aprofundată a ipotezei unei intervenții terțe și a determinării exacte a momentului decesului în raport cu impactul cu solul.
Domule Cernăuțean, cum să mai avem încredere în autorități când „obrazul subțire” al funcționarului public a fost înlocuit de o piele groasă, imună la rușine? Când șeful poliției neagă realitatea, el nu protejează instituția, ci vulnerabilizează întregul stat. Fără asumarea răspunderii și fără demisii acolo unde minciuna a fost ridicată la rang de politică de stat, încrederea nu poate fi restaurată.
