Oamenii de știință sunt cert convinși că semințele autohtone sunt de cea mai bună calitate și, prin urmare, le ameliorează prin polenizarea încrucișată, selectând astfel formele care sunt mai rezistente la îngheţ, secetă, chiciură şi insuficiență de umiditate a solului. „Am creat, de exemplu, o cultură hibrid dintre grâu şi secară, cu spice lungi – triticale, care în condiţiile climaterice ale RM încă nu am auzit să fi îngheţat vreodată. Ba mai mult, această cultură dă o roadă bogată, dezvoltă o rădăcină mai puternică și are o rezistență mai sporită la factorii de climă şi anumite tipuri de sol”, afirmă Vasile Botnari, doctor habilitat și directorul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor (IGFPP) al AȘM.
Potrivit lui, noi avem terenuri care nu asigură o recoltă bogată și anume pe acestea recomandă să fie cultivate triticale cu grâu dur, care poate fi folosit pentru calităţile sale gustative şi dietetice. Totuși, Vasile Botnari recunoaște că oamenii încă nu cunosc prea bine această cultură. Statistic vorbind, încă nu există o cifră privind terenurile din RM cultivate cu triticale, deși acestea se cultivă intens în toată lumea. „În Polonia, 54 la sută din semănăturile de toamnă sunt triticale şi, în cazul în care ar fi cultivate la noi, ar da o recoltă de două ori mai mare decât la nivel actual”, afirmă directorul IGFPP.
Nu tot ce e adus din străinătate e mai bun
În ceea ce privește legumele, cercetătorii de la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP) al Academiei de Științe s-au concentrat, spre exemplu, pe ameliorarea tomatelor în condiţii lipsite de irigare și care au o rezistenţă mai sporită la secetă. „Tomatele noastre au calități gustative mai bune și un miros plăcut, spre deosebire de cele din străinătate. Iar fermierii noştri sunt deschişi pentru informaţii noi, pentru soiuri noi. Nu tot ce e adus din străinătate e mai bun”, precizează cercetătorul. Drept urmare, savanții noștri au păstrat acelaşi genofond care a fost cândva în Moldova. „Aceste importuri de tulpini din străinătate contribuie la diminuarea calităţii plantelor. Introducând alte rase, se vor cupla cu cele din zona noastră şi se va crea un nou hibrid, mai puţin rezistent la agenţi patogeni. De aceea noi selectăm soiuri care sunt rezistente în condiţiile geografice ale RM”, precizează doctorul în științe Vasile Botnari.
Nu sunt culturi modificate genetic
Respectiv, Institutul de Genetică creează aceste soiuri noi, iar ulterior le transmite agenţilor economici din R. Moldova, care, în baza unor contracte, le reproduc și le comercializează. Fermierii care au beneficiat de ajutorul oamenilor de știință direcționează institutului o parte din venituri.
Savantul Vasile Botnari dă asigurări că aceste culturi nu sunt modificate genetic, ba, dimpotrivă, lucrează cu formele tradiţionale. „La noi nu se permite nici cercetarea, nici cultivarea unor astfel de plante. Avem solicitări de colaborare cu experții din Anglia, Japonia, Kazahstan, Franța, Belarus, și nu în ultimul rând, România, care au văzut realizările noastre”, a menționat cercetătorul.
Roșii uriașe, cu gust și miros
Simion Plugaru, colaborator ştiinţific la IGFPP și agronom, din satul Bardar, raionul Ialoveni, se ocupă cu polenizarea încrucişată a plantelor mai bine de 25 de ani și crește roşii uriașe, de până la un kilogram, și soiuri de castraveți din cei mai buni. Legumele crescute de el sunt rezistente la temperaturi joase, secetă şi agenţi patogeni. „Vin fermieri și de la nord, și de la sud, și din alte țări şi cumpără semințe de la mine. Am hibrizi de castraveţi și roșii care sunt mai buni decât cei din Turcia, Olanda, Italia și alte țări, pentru că au gust, miros și nu au coaja groasă”, spune agronomul.
În prezent, Simion Plugaru se mândrește cu 40 de soiuri de roşii, printre care „Dulceața Raiului”, „Admiral”, „Titan” şi 11 hibrizi de castraveţi – „Iulian”, „Marea Neagră”, având deja comenzi pentru această toamnă. „Vin străini din Georgia, Ucraina, Lituania, Rusia, România care cumpără seminţele noastre”, povestește Simion Plugaru.
De altfel, potrivit agricultorului, prețul la aceste semințe poate fi de 30-40 ori mai ieftin decât altele. Chiar și așa, însă, cea mai mare provocare a lui Simion Plugaru este să facă față concurenţilor din străinătate, pentru că toată piaţa este inundată de seminţe și legume din alte țări, dar care nu sunt atât de bune precum ale noastre. Totodată, fermierul nu doar vinde semințe de roșii și castraveți, dar are și sere întregi cu aceste legume. Din roşii el face suc proaspăt de tomate pe care, ulterior, îl vinde doritorilor.
Atât Vasile Botnari, cât și Simion Plugaru cred că țara noastră nu are altă şansă decât o agricultură performantă, competitivă şi cu destinaţie directă. „Miza noastră ar trebui să fie calitatea, nu cantitatea, și trebuie utilizate acele tehnologii care ar asigura obţinerea unor recolte bogate. Acum, în R. Moldova, poţi vinde mai uşor producţia scumpă decât cea ieftină”, afirmă Vasile Botnari.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
