Potrivit scripturilor, Sfântul Ioan a fost fiul rabinului Zaharia şi al cuvioasei Elizaveta, iar naşterea sa a fost vestită de îngeri. A crescut în deşert, pregătindu-se de marea slujire prin post şi rugăciune. A trăit acolo până la vârsta de treizeci de ani, când Dumnezeu l-a chemat să predice poporului evreu. Trimis să anunţe vestea cea bună a venirii lui Hristos, Ioan îşi împlineşte misiunea botezându-l pe Iisus în apele Iordanului. Ioan Botezătorul a avut o moarte de mucenic, i-a fost tăiat capul din ordinul regelui Irod Antipa.
De dimineaţă, enoriaşii au mers la biserică, pentru a asista la slujbă şi a se ruga de sănătate. Tradiţia populară spune că sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte va fi trist tot anul. Se crede că în ziua se Sfântul Ion este bine să te speli pe față cu agheasmă luată de la Bobotează, denumită și Agheasma Mare, pentru a fi ferit tot anul de boli și necazuri. Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul pruncilor și credința străveche spune că femeile care-și doresc să devină mame trebuie să se roage la Sfântul Ion pentru a naște copii sănătoși.
În multe gospodării se sărbătoreşte hramul casei, iar cei care poartă numele sfântului sunt sărbătoriți. Potrivit datelor Agenției Servicii publice, peste 164 de mii de bărbați din Republica Moldova poartă numele de Ion (105,5 mii), Ivan (57,6 mii), Ioan (619), Ionel (351) și Nelu (137). Iar peste 9,6 mii de femei sunt Ioana (4733), Ionela (4377), Ivana (497), Nela (26), Ivanca (23).
Sursa: Ipn.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
