În context, o serie de experți citați de revista Forbes semnalează necesitatea unor eforturi de contracarare a propagandei Kremlinului, care, prin intermediul televiziunilor aservite, încearcă să influențeze (și deseori reușește) evoluția politică, economică din statele pe care le are în vizor.
Deși manifestă dispreț față de propaganda rusească, criticii acesteia îi recunosc eficiența. Jurnaliștii specializați în spațiul rus, Peter Pomerantsev și Michael Weiss, afirmă că „metodele Kremlinului erodează cu succes integritatea jurnalismului politic și de investigație”. Alți analiști sunt chiar mai alarmați, considerând că păpușarii de la Kremlin și presa rusă ar putea ajunge să controleze în totalitate opinia publică.
Analizând sumar modul în care televiziunile rusești au relatat despre alegerile parlamentare desfășurate pe 30 noiembrie în Republica Moldova, observăm că îngrijorarea occidentalilor este pe deplin justificată.
Postul Rossia-24, cel mai influent post de știri din Rusia, a reflectat pe larg campania electorală ce a precedat scrutinul. Astfel, chiar la început de campanie, pe 2 noiembrie, postul titra, generalizând în mod halucinant: „Moldovenii vor în Uniunea Vamală, dar nu în Europa”. (http://www.vesti.ru/doc.html?id=2093395)
Propaganda nu distinge nuanțele, cunoaște o singură culoare
Din pretinsul material jurnalistic, aflăm că 90% (!) dintre concetățenii noștri care lucrează în Rusia își doresc o apropiere de Moscova, iar în Moldova mulți sunt pentru „o integrare strânsă cu Rusia” și pentru aderarea la Uniunea Vamală. După ce lasă impresia telespectatorilor că este vorba de un relevant studiu de opinie, dacă avem răbdare să ascultăm mai departe, aflăm că este vorba de o cifră fluturată de socialistul Dodon, aflat în campanie la Moscova. Ce-i drept, până în ziua alegerilor, politicienii proruși au reușit să bifeze acest obiectiv, obținând un rezultat pe măsura așteptărilor de la votanții din Rusia.
Solicitat de TIMPUL, ziaristul român Cristian Tudor Popescu a explicat că absolutizarea este caracteristica de bază a propagandei. „Propaganda nu este relativă, nu are nuanțe, prezintă întotdeauna dezechilibrat o singură viziune, un singur unghi de vedere asupra unei chestiuni. Anume așa poate fi imediat recunoscută”, a arătat Cristian Tudor Popescu.
El a întărit că propaganda rusească îi va neglija total, ca și cum nici n-ar exista, pe cetățenii care nu sunt proruși, care au vederi proeuropene. „Va prezenta lucrurile ca și cum acolo nu ar exista decât candidați, politicieni orientați către Moscova și cetățeni rusofoni și rusofili. Va apela la aceleași prefabricate verbale, la aceleași propoziții repetate de un număr mare de ori, pentru ca ele să fie reținute de publicul țintă, care trebuie manipulat”, a spus ziaristul, care a scris o teză de doctorat pe tema propagandei și manipulării în cinematografie.
Faptul că Igor Dodon și Renato Usatîi s-au bucurat de o amplă mediatizare în presa rusă, în timp ce liderii proeuropeni au fost fie cvasi-absenți, fie asociați unor contexte negative reprezintă un argument în plus că televiziunile rusești fac mai întâi de toate propagandă și doar rareori jurnalism.
Iar împotriva propagandei se luptă cel mai eficient prin demontarea mecanismelor respectivei propagande la vedere, a spus CTP.
Manipulează grosolan
Acest lucru l-au reușit de minune jurnaliștii postului Europa Liberă, care au demonstrat cu exemple concrete că presa rusă manipulează. http://www.svoboda.org/media/photogallery/25411127.html
Postul public Rossia 1 și RIA Novosti, un gigant între agențiile mondiale de știri, au fost prinse că au publicat imagini sângeroase, șocante din diverse colțuri ale lumii, prezentându-le ca fiind din Ucraina. În consecință, Kievul a fost nevoit să interzică difuzarea în Ucraina a 15 posturi rusești de televiziune, printre care Rossia 24, Russia Today, RBK-TV şi Pervîi Kanal.
Dar Cristian Tudor Popescu s-a exprimat împotriva adoptării unei măsuri similare în Republica Moldova, pledând, în schimb, pentru contracararea și demontarea rapidă a știrilor false, cu caracter propagandistic, difuzate de posturile rusești.
„De pildă, în momentul în care se dă o știre că cetățenii din Comrat au strigat „Trăiască Putin!” (bun, vor fi strigat), imediat acest lucru este prezentat ca și cum pe întreg teritoriul Republicii Moldova ar exista această opțiune pentru Moscova și pentru Putin. Și atunci se poate da un contraexemplu: într-un raion din nord sau din sud oamenii au arborat steagul Uniunii Europene”, a exemplificat CTP.
Avem nevoie de contra-propagandă
Să contracarăm propaganda prin alt gen de propagandă? Prin contra-propagandă! Propaganda poate fi anihilată, desfăcută, dând explicații pertinente populației, demontând cu argumente fiecare afirmație falsă. „În momentul în care se vine cu un exemplu generalizant, imediat se poate veni cu un contraexemplu”, a arătat Cristian Tudor Popescu.
Referitor la propunerea de a închide posturile rusești pe teritoriul Republicii Moldova, el a respins ideea, arătând că nu aceasta ar fi soluția. „Închiderea unui post nu duce la dispariția telespectatorilor acelui post. Ei tot acolo sunt și se orientează spre altceva. Iar postul respectiv se victimizează, se martirizează, cum că iată „libertatea de expresie”! Nu cred că închiderea unui post de televiziune pe baza acuzațiilor de propagandă este o soluție la această problemă. Cu propaganda trebuie să lupți prin contra-propagandă și prin demontarea ei la scenă deschisă. Pe înțelesul cetățenilor. Acestea sunt metodele pe termen lung și eficiente”, a spus ziaristul. El a comparat desființarea, interzicerea unui post cu arderea unei foi pe care ai scris o problemă. „Problema nu se rezolvă dacă dai foc foii”, a punctat CTP.
Pe de altă parte, el a admis că un post de televiziune poate fi închis dacă încalcă flagrant normele Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Întrebat dacă este Republica Moldova pregătită să lupte cu propaganda rusească, ziaristul român s-a arătat mai pesimist. El a amintit că posturile rusești au în spate decenii de propagandă sovietică foarte bine pusă la punct, exersată și căreia cu greu îi poți face față în lipsa unor „contra-propagandiști” suficient de bine pregătiți în Moldova.
Totuși, a concluzionat CTP, „cea mai bună metodă de contracarare a propagandei rusești ar fi ca executivul proeuropean de la Chișinău să fie mai puțin corupt și să facă mai mult pentru popor, pentru creșterea nivelului de trai decât a făcut în ultimii patru ani”.
Cristian Tudor-Popescu:
„Absolutizarea este caracteristica de bază a propagandei. Propaganda nu este relativă, nu are nuanțe, prezintă întotdeauna dezechilibrat o singură viziune, un singur unghi de vedere asupra unei chestiuni”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
