Rata oficială a șomajului în Republica Moldova este de 4%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică pentru trimestrul doi al anului 2025. Această cifră corespunde la aproximativ 33.000 de persoane aflate în mod legal în evidența șomajului, fără un loc de muncă și aflate în căutare activă. Raportat la standardele europene, rata pare relativ scăzută, indicând o aparentă stabilitate pe piața muncii.
Distribuția geografică a șomajului arată că în mediul urban nivelul este ușor mai ridicat decât în zonele rurale, unde oamenii, deși nu au un loc de muncă formal, se implică adesea în activități agricole sau ocazionale, fără a intra în statistici. Tinerii de 15–24 de ani reprezintă categoria cea mai expusă riscurilor de excludere profesională: aproape unul din zece tineri încearcă să își găsească un loc de muncă, dar fără succes, ceea ce indică un deficit de oportunități, orientare profesională și programe de integrare pe piață.
În spatele acestor cifre aparent „bune” se află o realitate mult mai complexă. O parte considerabilă a populației apte de muncă nu se mai regăsește în evidențele oficiale, fie pentru că a emigrat, fie pentru că a renunțat să mai caute un loc de muncă. Experții în economie spun că sute de mii de moldoveni sunt fie peste hotare, fie în afara pieței muncii, ceea ce înseamnă că nu sunt nici angajați, nici șomeri, nici înregistrați ca fiind în căutare de lucru.
Această categorie, numită de specialiști „forță de muncă inactivă”, distorsionează imaginea reală a pieței. Deși statistica oficială indică doar 4% șomaj, realitatea este că Moldova pierde constant populație activă și calificată, iar sectoarele economice, de la agricultură la IT, reclamă lipsă acută de personal. Situația este amplificată de faptul că mulți dintre cei plecați sunt tineri, ceea ce afectează pe termen lung capacitatea statului de a susține sistemele social, economic și de pensii.
Astfel, rata scăzută a șomajului cosmeticizează situația, dar nu o rezolvă. Problemele structurale — migrația, lipsa locurilor de muncă atractive, salariile mici și slaba conectare dintre educație și piața muncii — rămân neadresate. Moldova are șomaj mic în statistici, dar pierde oameni, competențe și viitor economic.
