Adevărul este că, odată cu avalanşa de informaţii la care trebuie să-i facem faţă pe parcursul unei zile, ajungem să amânăm realizarea unor sarcini. Pentru unii dintre noi, aşteptarea până la termenul limită reprezintă un stimul care să ne trezească la acţiune. Alţii aleg procrastinarea pentru a amâna o sarcină până în momentul când ne vom simţi pregătiţi să o realizăm.
În general, procrastinarea nu este o problemă până în momentul în care devine un obicei. Ne influenţează într-un mod negativ, generând griji, frică şi adaugă stres. Învăţând cum să faci faţă deselor amânări, nu te vei mai simţi copleşită de griji şi stres şi vei avea mai multă încredere în eficienţa ta.
Scrie sarcina de care ţi-e frică. Punând pe foaie lucrul pe care trebuie să-l realizezi, mintea îl va percepe ca o prioritate ce nu mai poate fi ignorată.
Identifică emoţiile ascunse. Potrivit psihologilor, procrastinarea este o reacţie emoţională. Este alimentată de una dintre emoţiile noastre de bază – frica, furia sau tristeţea. De exemplu, îţi faci griji că nu vei reuşi să îndeplineşti sarcina în timp util (frică). Poţi avea resentimente, deoarece trebuie să faci ceva care nu-ţi face plăcere (furie). Sau simţi că sarcina pe care o ai în faţa ta nu ţi se potriveşte (tristeţe).
Canalizează-ţi sentimentele. Emoţiile sunt energie pură: ori trec prin corpul nostru atunci când le exprimăm, ori rămân blocate când preferăm să tăcem. Dacă nu sunt exprimate, se pot intensifica, precum într-o oală cu presiune. Într-un spaţiu privat, fă mişcări bruşte pentru a scăpa de frică; loveşte o pernă pentru a elibera furia; urmăreşte un film care să te facă să plângi pentru a-ţi exprima tristeţea.
Găseşte un antidot pentru fiecare gând negativ. Ce gânduri negative îţi apar când analizezi sarcina pe care trebuie să o îndeplineşti? Poţi neutraliza gândul negativ, înlocuindu-l cu un „adevăr” ce-l contrazice. De exemplu, dacă te gândeşti că „Nu voi fi în stare să învăţ toate aceste teorii”, îţi poţi spune în loc – „Dacă alţii pot învăţa asta, atunci şi eu o pot face”.
Împarte sarcina în piese mai mici. Ţi-ai vizualizat sarcina, ai făcut faţă emoţiilor care te împiedicau să progresezi şi ai blocat gândirea distructivă. Acum, sparge problema pe care o ai de rezolvat într-o serie de paşi mici ce pot fi realizaţi, pentru a rămâne concentrată. Analizează fiecare pas pe care trebuie să-l faci, inclusiv detaliile ce ţin de cu cine va trebui să discuţi, unde şi când vei putea munci şi cât timp îţi va lua să treci prin fiecare etapă.
După fiecare etapă realizată, fii mândră de tine. Oferă-ţi un dar pentru fiecare mică victorie, pentru a-ţi menţine motivaţia.
Timpul Suplimentul Femeia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
