Asupra acestei felii de realitate ne atrage atenția specialistul Constanța Popescu de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul unui raport lansat în octombrie curent.
Momentan, tinerele mămici au o singură opțiune în ceea ce privește concediul de îngrijire a copilului. Unul din părinţi, de cele mai multe ori femeia, se poate afla în concediu până la vârsta de 3 ani a copilului, şi încă 3 ani neplătiţi la dorinţă ulterior, cu păstrarea locului de muncă. În aceste condiții, părintele va primi 30% din salariul celui care ia acest concediu.
Situația este mult mai complicată în cazul părinților neasigurați – aceștia vor primi o indemnizație lunară de 400 de lei până la vârsta de 1,5 ani. Astfel familiile cu copii în perioada 1,5-3 ani vor fi în afara oricărei finanțări din partea statului: nici indemnizația lunară, și nici loc la grădiniță conform prevederilor noului Cod al Educației. Acesta prevede în mod eronat că educația ante-preșcolară pentru copiii cu vârsta de la 0 la 3 ani „se realizează în familie, aceasta beneficiind de finanţare de la bugetul public naţional conform legislaţiei în vigoare” și nu ia în calcul faptul că circa 64,5% din copiii cu vârsta de 1,5-3 ani din Republica Moldova au părinți neasigurați și astfel nu primesc niciun fel de indemnizație.
Potrivit expertului Constanța Popescu, în categoria părinților neasigurați intră studenții, șomerii, cei care lucrează pe patentă cum ar fi avocații etc. Într-un cuvânt, oricine își desfășoară activitatea în baza unui contract ce presupune 40 de ore lucrate într-o săptămână se consideră persoană neasigurată.
Copii mici, griji tot mai mari
Iulia Velicescu s-a confruntat cu o astfel de situație. Neavând un loc de muncă stabil la Ialoveni, femeia a primit o indemnizație de numai 150 de lei lunar vreme de un an și jumătate. Asta se întâmpla prin 2009. „Ulterior, am reușit să-mi cresc băiatul mizând doar pe salariul soțului. Așa e timpul acum, nu vei face copii atunci când se vor mări indemnizațiile”, spune mâhnită Iulia. Veronica Staci, o altă mămică din capitală, susține că femeile din ziua de azi își cresc copiii fără a ține cont de indemnizații. „E atât de mică, dacă ne gândim la cheltuielile reale pe care le suportăm crescând un copil!”, exclamă Veronica.
Cristina e o altă mamă care a trebuit să îndure multe pentru a-și crește copiii. „Eu am născut primul copil la 20 de ani, când încă eram studentă, deci eram neasigurată și pot să zic că a fost cea mai dură perioadă din viața noastră! Primeam 150 de lei de la stat și deja din semestrul doi am început să primesc bursă 300-400 lei pentru care învățam zi și noapte doar să mai am un bănuț pentru copilaș, deoarece ceea ce câștiga soțul cu greu acoperea cheltuielile pentru medicamentele necesare. Recunosc că situația grea m-a ambiționat enorm și-am ajuns printre cei mai buni studenți ai promoției, dar asta nu ajuta cu nimic la asigurarea necesarului copilașului meu, iar la angajare, la fel, nimănui nu-i păsa. Luni bune am căutat un serviciu. La al doilea copil deja primesc indemnizația de 30%, dar din păcate, ea nu acoperă necesitățile copilului nici pe jumătate. Este evident că nu te poți bizui absolut deloc pe ajutorul statului!”, povestește Cristina. Mamele susțin că indemnizațiile le ajung pentru o singură săptămână. Ajutorul de 400 de lei este cheltuit pentru 1-2 pachete de scutece și puțină mâncare, iar povara de a aduce bani pentru creșterea copilului trece pe umerii tatălui și ai bunicilor.
Durata concediului de îngrijire a copilului pare multor femei deosebit de lungă. Mamele ar prefera o perioadă mai scurtă a concediului, însă remunerată mai bine. „Îmi doresc să merg la serviciu, însă problema mea este că nu găsesc creșă de la 1.5 ani. Aș prefera un concediu de 2 ani cu 60% sau chiar 1.5 ani cu 80% din salariu cu locuri la creșă asigurate”, afirmă o altă mamă, Ana-Maria Rusu. Deseori, femeile aleg să stea toți cei trei ani acasă din cauza condițiilor proaste în grădinițe și creșe. „Sunt oribile, îți este frică să-ți lași copilul micuț. Dacă ar fi niște condiții bune de tot, ai putea ieși la lucru mai devreme”, este de părere Cristina Ermac.
România își crește copiii
În cadrul studiului „Reforma concediului de îngrijire a copiilor” semnat de Constanța Popescu, sunt date drept exemplu bunele practici în acest domeniu ale României și ale Lituaniei. În România, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se menţine la 85% din media veniturilor nete înregistrate în ultimele 12 luni anterioare naşterii. Durata poate fi la alegere de 1 sau 2 ani. Astfel, părintele poate alege fie 1 an la 85% salariu (cu plafon maxim foarte mare), sau 2 ani la 85% salariu (dar cu un plafon maxim mai mic). Anul 3 este oferit suplimentar pentru părinții unui copil cu dizabilități. Pragul minim pentru 85% e de 600 RON (circa 2,700 MDL) și pragul maxim este de 3400 RON (circa 15,300 MDL) în cazul unui concediu de 1 an, și 1200 RON (circa 5,400 MDL) în cazul unui concediu de 2 ani. Pentru a stimula femeile să revină la serviciu, există un bonus de inserție oferit în caz că mama revine la serviciu înainte ca copilul să împlinească 1 an. În locul indemnizației părintele primește 500 RON lunar (sau 2,250 MDL) până copilul împlinește 2 ani. Suplimentar la indemnizație, toți copiii din România primesc și o alocație lunară de 200 RON (circa 900 MDL) până la vârsta de 2 ani, ulterior 84 RON (circa 380 MDL) până la vârsta de 18 ani.
Pe 7 octombrie curent, deputaţii din cadrul Comisiei Parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie au elaborat mai multe iniţiative pentru îmbunătăţirea politicilor de susținere a familiilor în perioada concediului de îngrijire a copiilor. Astfel, se planifică majorarea cu 6 luni a duratei concediului plătit de stat pentru îngrijirea copilului – în cazul părinţilor neasiguraţi, astfel încât aceştia să poată beneficia de indemnizaţii lunare pentru îngrijirea copilului până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2016, este propusă şi creşterea graduală cu 20 la sută anual a cuantumului acestei indemnizaţii lunare. Deputații sugerează să fie modificată și schema de acordare a concediului de îngrijire. În consecință, părintele asigurat va primi 35% din mărimea venitului asigurat (pentru anul 2016) şi 40% (începând cu 2017), dar nu mai puţin de 480 lei, şi 580 lei respectiv.
Membrii Comisiei recomandă lansarea și celei de-a doua scheme, conform practicilor europene. Această opțiune va prevedea un concediu de îngrijire a copilului, plătit pe o perioadă de 24 luni consecutiv cu o indemnizaţie majorată, care va varia de la 70% din venitul asigurat, dar nu mai puţin de 960 de lei (pentru 2016), şi 75% (minimum 1160 lei) din 2017 – pentru primele 12 luni. Pentru cel de-al doilea an, se planifică o indemnizație în valoare de până la 35% (2016), dar nu mai puţin de 480 lei, şi 40% (2017) din venitul asigurat, dar nu mai puțin de 580 lei.
O altă iniţiativă prevede îmbunătăţirea mecanismului de finanţare din bugetul de stat a serviciilor de educaţie şi îngrijire a copiilor în creşe şi grădiniţe, începând cu vârsta de 2 ani, pentru a satisface necesităţile părinţilor ce intenţionează să revină sau să se angajeze în câmpul muncii. Deputații au declarat că mizează pe susținerea colegilor din Guvern și Parlament pentru promovarea rapidă a acestor reforme.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
