Steinmeier în țara neputincioșilor (Spiegel)

Printre alte state europene, Germania sprijină suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Problema la Berlin e pe cine sună dacă vor să vorbească la Kiev? Deseori, cele mai înalte două funcții în statul ucrainean se contrazic. Ultimul episod arăta așa: în estul Ucrainei erau ținuți ostatici observatorii OSCE – printre ei mulți nemți. Premierul Arsenyi Yatseniuk ordona o atitudine rezervată a trupelor ucrainene, președintele Oleksandr Turcinov ordona o intensificare a operațiunilor antiteroriste. Tocmai de aceea, momentul crucial din punctul de vedere al Occidentului este scrutinul prezidențial din 25 mai. Ucraina are nevoie de un președinte ales prin vot universal și legitim pentru a negocia cu Vestul, cu Estul separatist, cu Rusia sau cu oricine altcineva. Până atunci, OSCE va organiza mâine prima tentativă de masă rotundă după modelul Poloniei și al Germaniei de Est în 1989, la care vor fi reprezentați și separatiștii rusofoni din est. Planul este susținut și de Vladimir Putin și a fost elaborat, în majoritate, la Berlin. De notat că printre moderatorii negocierilor se află diplomatul german Wolfgang Ischinger – fost ambsador al Republicii Federale la Washington și fost membru al unui grup de lucru pentru ameliorarea relațiilor cu Rusia.

Donețkul privește către Moscova (Le Monde)

Liderul separatist din așa numita Republică Populară Donețk a cerut Rusiei să își imagineze absorbția regiunii ucrainene în Federația Rusă. Poporul din Donețk ar fi făcut parte mereu din lumea rusească, iar pentru el istoria Rusiei este istoria proprie – a spus liderul separatiștilor în cererea sa.

Mai important decât atât este însă următorul fapt: Denis Pușilin, liderul separatist din Donețk, a anunțat că alegerile prezidențiale ucrainene nu se vor organiza pe teritoriul așa-zisei republici duminică, pe 25 mai. Cererea de alipire la Rusia este o surpriză care contrazice declarațiile aceluiași lider de cu o seară în urmă. Pușilin spunea pe 11 mai că Donețkul ar fi votat pentru autodeterminare în cadrul statului ucrainean. E posibil ca mișcarea să îi fi fost dictată având în vedere masa rotundă organizată mâine de OSCE și la care vor fi reprezentați și separatiștii. În fond, fiecare parte vrea să intre în hora negocierilor cu o mână cât mai bună. De cealaltă parte, liderii separatiști riscă să își supere proprii cetățeni care nu au votat duminică pentru alipirea la Rusia. Opțiunea nu era menționată în niciun fel pe buletinele de vot. Și deși majoritatea a dorit să sancționeze regimul de la Kiev, curentul separatist nu are largă răspândire printre oameni.

Exercițiul ucrainean viciat (The Guardian)

Revine în prim-plan întrebarea la care nimeni nu pare să fi găsit un răspuns care să reziste măcar mai mult de câteva zile: Ce vrea Vladmir Putin? Să anexeze estul Ucrainei pe modelul Crimeei? Să transforme estul Ucrainei într-o nouă Transnistrie? Sau e dispus la un compromis care să lase Ucraina intactă în forma post Crimeea?

Deși răspunsul inițial al Moscovei a fost mai degrabă dezamăgitor prin afirmația că votul de duminică reprezintă voința cetățenilor din Donețk și Lugansk, faptul că nu a menționat nimic despre o posibilă anexare e un lucru bun. Putin declarase chiar cu ceva vreme în urmă că e important ca alegerile prezidențiale să se desfășoare în Ucraina. În această logică, dacă ar vrea într-adevăr să lase Ucraina așa cum e acum dpdv teritorial, șeful de la Kremlin trebuie să le spună celor din Donețk și Lugansk că nu vor fi integrați în Federația Rusă. Ținta tuturor trebuie să fie ziua de 25 mai. OSCE trebuie să înceapă imediat medierea între părți, Occidentul trebuie să mențină presiunea sancțiunilor, iar alegerile prezidențiale ucrainene trebuie organizate și monitorizate astfel încât să nu existe urmă de îndoială asupra rezultatului.

Sursa: Rfi.ro