Pe oameni îi stresează atât nesiguranţa, cât şi un program de muncă încărcat, cu sarcini multiple. Deseori însă stresul este cauzat de relaţiile interumane – în mod special, când orice persoană în calitate de angajat se simte neapreciată, iar munca şi realizările sale sunt ignorate. „La noi, din păcate, există cultura motivării negative, spune Angelina Tănase, deseori sunt scoase în evidenţă doar greşelile, iar angajaţii sunt penalizaţi”. Prin această atitudine, şefii le deschid subalternilor uşa pentru a intra într-un ciclu negativ: „Primim ceea ce oferim. Dacă recompensăm pe cineva cu o laudă sau o vorbă frumoasă, atunci vom primi aceleaşi feedback-uri bune pe viitor. Dacă orice greşeală se finalizează cu o penalizare, răspunsul angajatului va fi pe măsură”. Dacă nu vă apreciaţi şi lăudaţi angajaţii, crezând că ei îşi vor lua nasul la purtare sau vor cere o mărire de salariu, să ştiţi că nu este aşa, oamenii au nevoie şi de cuvinte încurajatoare, cum ar fi un simplu Bravo, Mulţumesc, Salut sau Ce mai faci? „Aceste cuvinte chiar nu costă nimic, dar valorează enorm”, adaugă psihologul.
Stresul se găseşte la tot pasul. Partea bună e că nu este ceva ce ne dirijează. Noi putem să-l controlăm. „Unii ies la o plimbare în parc, alţii discută cu un prieten situaţia care le provoacă stres sau recurg la activităţi precum sportul, muzica sau pictura”, spune psihologul. Totuşi, pentru a face faţă stresului mai uşor, psihologul recomandă să facem mici pauze pe parcursul unei zile de muncă: „Ideal ar fi ca la fiecare 90 de minute să luăm 15 minute de pauză, când putem gândi totul într-o lumină pozitivă, o ancorare la un moment fericit din viaţa voastră vă poate ajuta de fiecare dată. Dacă nu-i vom oferi organismului această pauză, el singur se va deconecta la un moment dat şi vom deveni incapabili să ne ducem sarcinile zilnice la bun sfârşit devenind neproductivi. Această pauză echilibrează relaţia dintre conştient şi subconştient. Putem să admirăm o floare, să ne gândim la cei dragi sau pur şi simplu să ascultăm o muzică relaxantă. Este benefic orice lucru care ne face să ne simţim fericiţi, emoţiile pozitive de cele mai multe ori ne vor ajuta să ne deconectăm.
Dacă percepem nivelul stresului ca fiind unul înalt, putem utiliza tehnica respiraţiei: „Când suntem calmi, noi respirăm adânc şi rar. Când suntem stresaţi, însă, respirăm superficial şi mai accelerat. Când eşti stresat şi simţi că s-a schimbat ritmul respiraţiei, încearcă să-o controlezi şi s-o conştientizezi. Corpul tău va primi acces la resursele lui şi atunci vor apărea noi soluţii pentru situaţia creată”. Dacă, totuşi, aceste trucuri nu vă mai ajută să faceţi faţă stresului, cel mai recomandat ar fi să apelaţi la un specialist. „Psihologul o să vă ajute să vă cunoaşteţi mai bine, să priviţi lucrurile mai larg, să nu vă axaţi doar pe momentele neplăcute şi să priviţi totul dintr-o singură perspectivă. Stresul pare că îi taie omului legăturile cu resursele sale din interior. Dar, chiar şi în cele mai dramatice situaţii din viaţă, resursele există, doar că trebuie scoase la suprafaţă. Acesta este şi scopul psihologului – să ajute omul să-şi reînnoiască legătura cu propriile resurse”, concluzionează psihologul Angelina Tănase.
(S. U.)
Sursa: Timpul Suplimentul Femeia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
