Social-democrații aflați în fruntea guvernării în Suedia vor decida duminică, 15 mai, dacă susțin aderarea țării la NATO, în contextul amenințărilor de securitate generate de invazia Rusiei în Ucraina, a anunțat Julia Grabe, purtătoarea de cuvânt a partidului, potrivit AFP, preluat de Agerpres.
„Partidul îşi va anunţa poziţia pe 15 mai”, a declarat Grabe.
O susţinere a unei posibile aderări, care ar constitui o schimbare majoră a liniei de până acum a partidului premierului Magdalena Andersson, ar deschide calea spre o candidatură a Suediei la NATO, potrivit analiştilor.
De asemenea, săptămâna aceasta, parlamentul suedez urmează să emită un raport privind NATO, înainte de o posibilă formalizare a poziției țării de către partidul de guvernământ la sfârșitul săptămânii. Până atunci, în Finlanda, țara vecină, președintele Sauli Niinistö și prim-ministrul Sanna Marin își vor fi clarificat pozițiile – totul indicând faptul că Helsinki va spune „da” pentru aderarea la alianța occidentală.
În Finlanda, dezbaterea privind NATO a fost amplă și în mare parte consensuală între toate partidele politice. Dar în Suedia, se reduce în mare parte la social-democrați, care au ocupat primul loc în fiecare alegeri din 1917 încoace. Moderații și alte trei partide de centru-dreapta susțin de mult timp aderarea, în timp ce democrații suedezi, naționaliști, vor susține aderarea dacă Finlanda aderă și ea.
Unul dintre principalele motive pentru această schimbare de poziție este decizia Finlandei de a adera la NATO și lobby-ul acesteia pentru a determina Stockholm să îi urmeze exemplul. „Ei ne imploră”, a declarat un suedez apropiat de discuții, citează FT.
„Finlanda este cel mai apropiat aliat al Suediei, cu legături istorice, culturale și politice care sunt profunde. Desigur, alegerea Finlandei va avea un impact și asupra politicilor viitoare ale Suediei”, a declarat Aida Hadžialić, membră în conducerea Partidului Social-Democrat, potrivit sursei citate mai sus.
În urmă cu două săptămâni, presa nordică anunța că Suedia și Finlanda au convenit să depună simultan cereri de aderare la Alianța Nord-Atlantică la mijlocul lunii mai, cu o lună înainte de summitul NATO de la Madrid.
De altfel, potrivit unor surse guvernamentale din Finlanda, țara ar urma să solicite aderarea la NATO pe 12 mai.
Prim-miniștrii celor două țări au declarat de curând că au deliberat asupra acestei chestiuni, argumentând că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat „întregul peisaj de securitate al Europei” și a „modelat dramatic mentalitățile” în regiunea nordică.
Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declarat atunci că țara sa, care are o graniță de 1.300 km cu Rusia, va decide dacă va solicita să se alăture alianței „destul de repede, în câteva săptămâni, nu în câteva luni”, în ciuda riscului de a înfuria Moscova. Omologul său suedez, Magdalena Andersson, a declarat că Suedia trebuie să fie „pregătită pentru tot felul de acțiuni din partea Rusiei” și că „totul s-a schimbat” atunci când Moscova a atacat Ucraina. Rusia a avertizat în mod repetat ambele țări împotriva acestei acțiuni.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
Un alt motiv pentru care social-democrații suedezi și-ar reconsidera poziția este acela că nu doresc ca securitatea să fie o problemă la alegerile parlamentare din toamna acestui an, mai ales în condițiile în care sondajele de opinie arată o majoritate în favoarea aderării la NATO.
Pentru un partid a cărui identitate este în parte construită pe două secole de nealiniere, există un sentiment de neliniște față de ritmul în care Suedia ar putea face ceea ce până acum era de neconceput.
„Da, există o parte a discuției care merge foarte repede”, a declarat Lawen Redar, un deputat social-democrat care face parte, de asemenea, din consiliul de administrație al partidului. “Dacă Finlanda face prima pasul în acest sens, va duce la limite de timp” pentru o decizie în Suedia.
Finlanda şi Suedia ar fi binevenite în NATO dacă ele ar decide să adere la organizaţie, dar orice astfel de decizie depinde de cele două ţări, a declarat recent secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
De asemenea, acesta a declarat, săptămâna trecută, că NATO își va spori prezența militară în apropierea granițelor Suediei și în Marea Baltică în timpul procesării potențialei cereri de aderare a țării la Alianță.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
De altfel, sprijinul finlandezilor pentru aderarea ţării lor la NATO a ajuns în luna martie la un nou nivel istoric după invazia rusă din Ucraina, depăşind pentru prima dată 60%, conform unui sondaj de opinie. Dintre cei chestionaţi, 62% se declară în favoarea aderării la Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce numai 16% se opun, iar 21% sunt indecişi.
Și în Suedia este o situație similară. Sondajele arată că mare parte din populaţia Suediei este de acord cu alăturarea țării la NATO. Astfel, în Suedia, războiul din Ucraina a provocat un salt spectaculos în favoarea aderării, cu aproape 50% din populaţie pronunţându-se pentru alăturarea la NATO, potrivit mai multor sondaje apărute de la începutul lunii martie. Procentul celor care se opun a scăzut la 25-30%.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
