Summitul din Alaska: Ce teritorii ar putea fi cedate Rusiei și obiecțiile Ucrainei

Teritorii „schimbate” şi vieţi care riscă să fie date peste cap pentru totdeauna. Ucrainenii aşteaptă cu nerăbdare rezultatul summitului programat pentru vineri, în Alaska, între Vladimir Putin şi Donald Trump.
Donald Trump a anunţat că discuţiile sale cu Vladimir Putin pentru a rezolva războiul din Ucraina se vor baza pe un „schimb de teritorii”. Dar Volodimir Zelenski a avertizat deja că „ucrainenii nu îşi vor ceda pământurile ocupanţilor”.
Cei doi se vor întâlni pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în 2022 pentru a încerca să găsească o modalitate de a pune capăt conflictului. Kievul şi liderii europeni sunt însă îngrijoraţi că summitul ar putea conduce la un rezultat defavorabil Ucrainei.
Preşedintele american a rămas vag cu privire la aşteptările sale, spunând că speră la o întâlnire „constructivă” cu omologul său rus. El a insistat doar asupra faptului că negocierile se vor baza pe un „schimb” de teritorii între Ucraina şi Rusia „în beneficiul ambelor”.
Către o cedare completă a Donbass-ului?
Termenul „schimb” este oarecum surprinzător. Armata rusă controlează 20% din Ucraina, în timp ce armata Kievului nu a ocupat niciun teritoriu rusesc de când s-a retras din regiunea Kursk, în martie. Prin urmare, este greu de imaginat un alt scenariu decât căderea definitivă a teritoriului ucrainean în mâinile Rusiei.
Dar care dintre acestea? În prezent, armata rusă este prezentă pe întreg teritoriul regiunii Lugansk (est), precum şi pe o mare parte a regiunii Doneţk (est), Zaporojie şi Herson (sud), fără a mai menţiona peninsula Crimeea anexată în 2014.
Potrivit The Wall Street Journal, Vladimir Putin i-a spus trimisului special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, că ar fi de acord cu o încetare completă a focului dacă Ucraina ar fi de acord să îşi retragă trupele din întreaga regiune estică Doneţk. Rusia ar controla atunci întreaga regiune Donbass, unde separatiştii favorabili Moscovei luptă din 2014.
Îngheţarea liniei frontului
Potrivit WSJ, propunerea rusă prevede o fază iniţială în care Ucraina s-ar retrage din Doneţk înainte de îngheţarea liniei frontului. Într-o a doua fază, Vladimir Putin şi Donald Trump ar conveni asupra unui plan de pace final, care ar fi apoi negociat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, au declarat surse europene citate de ziar.
Regiunile parţial ocupate din sudul Ucrainei, Herson şi Zaporojie, fac de asemenea obiectul speculaţiilor. În aceste regiuni, preşedintele rus ar propune de această dată suspendarea războiului pe actualele linii de front înainte de a negocia schimburi cu Ucraina.
„Rusia nu va renunţa la aceste două regiuni deoarece ele formează un coridor terestru care leagă Donbas de Crimeea”, a declarat pentru BFMTV Ulrich Bounat, analist geopolitic şi cercetător asociat la Open Diplomacy.
„Acest lucru va deschide peninsula, care pentru moment este legată de teritoriul rus doar prin podul Kerch”, o structură vizată în mod regulat de forţele ucrainene, adaugă el.
Riscul unor „concesii majore” lui Vladimir Putin
Planul rusesc propus lui Donald Trump provoacă o mare îngrijorare la Kiev şi în rândul liderilor europeni, în ciuda faptului că preşedintele american s-a arătat adesea sensibil la propaganda Kremlinului.
„Ei se tem că Donald Trump va face concesii majore lui Vladimir Putin pentru a obţine o încetare a focului. Ucrainenii s-ar afla atunci într-o poziţie extrem de slabă chiar înainte de a fi invitaţi la masa negocierilor”, explică Ulrich Bounat.
Pentru liderii europeni, încetarea focului este o condiţie prealabilă pentru orice discuţie. Într-un comunicat de presă comun, Franţa, Italia, Germania, Polonia, Marea Britanie şi Comisia Europeană solicită ca „actuala linie de contact” să fie „punctul de plecare al negocierilor”.
Zelenski este pregătit pentru concesii teritoriale?
La rândul său, Volodimir Zelenski a precizat că „ucrainenii nu îşi vor abandona pământul ocupanţilor” şi nu se vor „retrage din Donbas”. Potrivit lui Ulrich Bounat, preşedintele ucrainean sugerează că Kievul ar putea, dimpotrivă, să abandoneze zonele aflate deja sub controlul Rusiei.
„Ucrainenii ştiu acum de ceva timp că, da, de facto, anumite teritorii sunt sub control rusesc şi nu vor fi recuperate prin forţă”, subliniază cercetătorul.
„Acest lucru este mai mult sau mai puţin un dat, chiar dacă nu va exista niciodată o recunoaştere juridică din partea ucrainenilor că teritoriile ocupate de Rusia sunt teritorii ruseşti”, continuă el.
Pentru cancelarul german Friedrich Merz, Ucraina „este pregătită să discute probleme teritoriale”, dar nu şi „recunoaşterea juridică” a ocupării de către Rusia a anumitor părţi ale teritoriului său.
„Chestiunile teritoriale (…) vor fi negociate doar de preşedintele ucrainean”, a insistat, la rândul său, Emmanuel Macron, pentru care „nu există niciun plan serios de schimburi teritoriale pe masă astăzi”.
În trecut, Volodimir Zelenski se declarase deja pregătit să facă concesii teritoriale dacă NATO proteja teritoriile controlate de Ucraina. Dar de la revenirea sa la putere, Donald Trump a refuzat întotdeauna să acorde „garanţiile de securitate” cerute de Kiev.