Supărare mare la Moscova: Moldova și UE ar discuta un plan neoficial de rezolvare a conflictului transnistrean
Un posibil plan de reintegrare a regiunii transnistrene, care ar include o perioadă de tranziție și implicarea unei administrații internaționale, ar fi fost discutat la Bruxelles de oficiali moldoveni și reprezentanți ai Uniunii Europene. Informația apare într-o analiză a jurnalistului Vladimir Soloviov, care susține că documentul propune o abordare diferită față de formulele utilizate până acum de Chișinău.
Chișinăul ar discuta cu Bruxelles-ul un plan neoficial de soluționare a conflictului transnistrean. Informația a fost făcută publică de jurnalistul moldovean Vladimir Soloviov, care a publicat pe Facebook un articol analitic scris pentru Carnegie Politika.
Potrivit acestuia, viceprim-ministrul Valeriu Chiveri s-a aflat la Bruxelles pe 12 martie, unde ar fi discutat cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos, un document neoficial privind reglementarea conflictului transnistrean.
Soloviov susține că documentul are 14 pagini și pare să fie destinat în primul rând unui public occidental. Potrivit jurnalistului, acesta există în prezent doar în limba engleză și nu ar fi fost discutat în interiorul Republicii Moldova cu alte persoane decât diplomați ai Uniunii Europene.
Planul ar purta titlul „Abordări de bază în procesul de reintegrare graduală a regiunii transnistrene” și ar fi fost elaborat de specialiști din cadrul Biroului pentru Reintegrare, împreună cu secretarul Consiliului de Securitate, Stanislav Secrieru, trimisul prezidențial pentru afaceri europene, fostul ministru de Externe Nicu Popescu, și trimisul prezidențial pentru dezvoltare și durabilitate, fostul prim-ministru Dorin Recean.
Autorul analizei atrage atenția că documentul nu menționează ideea acordării unui statut special pentru regiunea transnistreană, ceea ce reprezintă o diferență majoră față de abordările anterioare ale Chișinăului. Totodată, documentul ar prevedea o perioadă de tranziție în procesul de reglementare.
Potrivit lui Soloviov, planul nu abordează componenta politică a reglementării conflictului, aceasta rămânând în afara cadrului documentului. În același timp, textul ar conține o reafirmare a poziției potrivit căreia Republica Moldova este unicul subiect de drept internațional, iar regiunea transnistreană reprezintă parte integrantă a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional.
Analiza menționează că documentul ar include și ideea că problema transnistreană nu poate fi rezolvată prin actualul mecanism de negocieri, deoarece formatul „5+2” nu funcționează, iar Moscova și Tiraspolul nu ar manifesta voință politică pentru îndeplinirea precondițiilor unei reglementări viabile.
Potrivit jurnalistului, planul ar propune ca, în perioada de tranziție, controlul asupra regiunii să fie exercitat de o administrație internațională. Componența, atribuțiile și modul de formare ale acesteia nu ar fi specificate în document. Se menționează însă că administrația ar urma să gestioneze regiunea și să supravegheze procesele de demilitarizare și democratizare, iar ulterior guvernul central de la Chișinău ar prelua treptat toate pârghiile de control.
Soloviov subliniază că documentul este marcat drept neoficial și nu poate fi considerat versiunea finală a poziției Chișinăului.
Totodată, jurnalistul consideră că simplul fapt că autoritățile moldovene ar fi pregătit un proiect de plan pentru soluționarea conflictului transnistrean reprezintă un eveniment important, în contextul în care, în ultimii ani, Chișinăul nu ar fi venit cu inițiative vizibile pe acest dosar. El remarcă însă și un paradox: potrivit analizei sale, planul ar sugera că problema ar putea fi rezolvată mai degrabă printr-un mecanism extern decât printr-un proces controlat integral de autoritățile moldovene.
