În mijlocul acestui entuziasm – cu direcţie schimbătoare, dar de intensitate crescândă – pentru unul sau altul dintre aceste super-alimente, opinia exprimată recent de British Dietetic Association vine ca un duş rece: termenul de „super-aliment”, spun experţii grupului, nu este decât o păcăleală de marketing.
Nimeni nu contestă că alegerea alimentelor pe care le consumăm are un rol imens în sănătate, dar promovarea anumitor alimente drept super-alimente este doar un truc comercial, care îi induce în eroare pe consumatori.
Multe dintre fructele ori sucurile exotice promovate drept „super-alimente” sunt, categoric, benefice pentru sănătate, dar nu sunt mai benefice decât fructele şi legumele obişnuite, care costă mult mai puţin, au explicat specialiştii BDA. De exemplu, o persoană ar trebui să bea 13 porţii de suc de fructe goji pentru a obţine aceeaşi cantitate de antioxidanţi precum cea dintr-un singur măr roşu.
Eroarea începe în momentul în care, luaţi de vârtejul reclamei la un mic număr de alimente cărora le sunt lăudate şi răs-lăudate proprietăţile miraculoase, ajung să creadă că doar acele câteva alimente reprezintă cheia sănătăţii desăvârşite şi a tinereţii fără bătrâneţe.
Iată câteva exemple de „alimente-minune” larg promovate în ultimii ani: afinele; fructele açai; sfecla roşie; somonul.
Dar cât de relative sunt lucrurile în lumea alimentelor „miraculoase” o arată un studiu din anul 2009, ce demonstra, prin teste de laborator precise, că banalele (şi mult mai ieftinele) prune au un conţinut de antioxidanţi la fel de ridicat ca şi mult-lăudatele afine. Fără să conteste bogăţia de antioxiodanţi ai afinelor, cercetătorii agenţiei de cercetări agricole AgriLife Research, din Texas, au arătat că şi alte fructe pot fi la fel de sănătoase din acest punct de vedere. Cercetările lor asupra a peste 100 de soiuri de prune, nectarine şi piersici au demonstrat că aceste fructe au o mare valoare alimentară, fiind bogate în râvniţii antioxidanţi, iar prunele nu sunt cu nimic mai prejos de afine, cu care au fost comparate în cursul testelor de laborator. În acest sens putem remarca că pentru orice „super-aliment” scump ori exotic să existe o alternativă la fel de sănătoasă şi mult mai accesibilă.
Potrivit specialiștilor este nerealist să ne aşteptăm ca o gamă restrânsă de super-alimente să ne îmbunătăţească semnificativ starea de bine. O alimentaţie bazată pe o gamă variată de alimente hrănitoare, inclusiv multe fructe şi legume, rămâne modul cel mai bun de a asigura un aport nutriţional echilibrat, pentru o sănătate optimă.
Descoperă.ro
