Actualitate

SUPORTERI CU MICROFON: Cine prezintă meciurile de la Cupa Mondială la televiziunea publică

Să traduci Cupa Mondială de fotbal pe înțelesul unei țări este o mare responsabilitate, dar și o plăcere enormă. Așa cred comentatorii sportivi, ale căror voci însoțesc cele 64 de meciuri din cadrul celei mai importante competiții fotbalistice din lume, care, în acest an, are loc în Rusia. Sunt cei care transmit cu exaltare fiecare mișcare de pe teren, interpretează fiecare gest al antrenorilor și arbitrilor, și strigă cât îi țin plămânii: „Goool!”.

„Trebuie să fii cu adevărat atașat de fenomen”, spun două dintre cele patru voci care comentează zilnic, în direct, la Moldova 1, meciurile din cadrul Mondialului 2018. Din cele 64 de meciuri, 32 sunt comentate de tandemul Alexandru Rusu – Cristian Frisk. „Un comentariu în doi are succes doar dacă există respect. Mie îmi face plăcere să comentez cu Cristian. Pot dezvălui și un mic secret – a fost o dorință de-a mea să lucrăm împreună”, mărturisește Alexandru.

Calitățile unui comentator sportiv

Cristian spune că realizarea unui comentariu în echipă se aseamănă cu o cursă de raliuri. Astfel, este esențial ca pilotul să se înțeleagă din priviri cu copilotul său. „Practic, ne schimbăm rolurile. Când unul dintre noi are vreo idee sau o informație, este pilot, dar și celălalt poate prelua această poziție. Schimbul de roluri face ca echipa să acționeze într-un singur sens, pentru ca rezultatul să fie bun. Nu iese de fiecare dată. Una e ceea ce spunem și simțim noi și alta este ceea ce percepe publicul. La urmă, respectul reciproc creează chimia”, afirmă Cristian Frisk.

După Alexandru, un comentator sportiv bun este cel care își iubește meseria, cunoaște în detalii fotbalul, e bine pregătit, vorbește o română frumoasă, are o voce care nu irită și știe să țină telespectatorul în priză. „Și peste toate acestea, este atașat de fenomen”, precizează Cristian. Cei doi au făcut echipă și la Jocurile Olimpice din 2016, ceea ce le-a făcut mai ușoară întâlnirea în fața microfonului.

Documentarea durează o viață

Pe lângă inventivitate și cunoștințe vaste în lumea sportului, sunt de părere ei, un comentator trebuie să posede o disciplină ireproșabilă. „Încercăm să avem o rigoare la microfon, iar cu timpul te disciplinezi. Știi cum să începi, cum să abordezi subiectul și cum să jonglezi cu momentele șablonate și cu cele de maximă spontaneitate”, explică Frisk.

Să despici de-a fir a păr 32 de meciuri disputate între țările din toate colțurile lumii înseamnă documentare asiduă. Iar pentru a comenta un Campionat Mondial, nu te pregătești o lună sau două, ci o viață întreagă. „Documentarea începe cu ani de zile în urmă, pentru că nu ai cum să o iei de la zero. De-a lungul vremii, acumulezi informații diverse despre care nu știi că îți vor fi de folos într-un meci dintre Arabia Saudită și Egipt, de exemplu. Făcând apel la cunoștințele pe care nu mai știi când le-ai acumulat, poți face un comentariu original, care, repet, nu știi cum este perceput de public. Nouă ni se pare că zicem un lucru interesant, dar publicul îl poate percepe altfel”, spune Cristian.

Eminescu și Rusia 2018

„De fiecare dată, când spui ceva în afara contextului fotbalistic, este o sabie cu două tăișuri”, afirmă comentatorul. El își amintește de meciul Portugalia – Spania din 15 iunie, în cadrul căruia l-a pomenit pe Mihai Eminescu. Intervenția a fost considerată originală de către unii și nepotrivită de alții. „Auzisem toată ziua, pe toate posturile radio și de TV, despre comemorarea lui Eminescu și m-am gândit că nu fac o greșeală dacă introduc numele poetului și într-un meci de fotbal. Unii au acceptat, alții nu. Ăsta e riscul”, concluzionează Frisk.

În aceeași ordine de idei, Alexandru Rusu subliniază că într-un meci își găsesc locul și alegoriile, și comparațiile ori metaforele. „Există momente când utilizăm elemente ce nu țin strict de fotbal. De exemplu, pe jucătorii cu o tehnică unică îi numim pictori, pentru că ei, efectiv, pictează pe teren. Pe ații îi comparăm cu pianiști, iar cei care recuperează mingea la centrul terenului cară pianul”, exemplifică tânărul. Până la urmă, un limbaj colorat și divers întreține atenția publicului, de aceea comentatorii încearcă să se ferească de sintagmele șablonate. „Suntem conștienți că unele exprimări pot deranja. De exemplu, eu pot să zic des „ține de minge”, dar, fiind atât de multe meciuri, n-ai cum să nu repeți niște cuvinte”, punctează Alexandru.

Cristian menționează că terminologia specifică fotbalului este deseori încadrată în categoria șabloanelor, chit că nu pot fi omise. „Dacă e gol, e gol, dacă-i contraatac, este contraatac. Acești termeni nu pot fi înlocuiți. Șablonul e un rău necesar. Într-un final, depinde de imaginația ta și tu alegi cum utilizezi șabloanele”, consideră comentatorul sportiv.

„Nu toate meciurile pot fi spectaculoase”

Când își construiește discursul, un comentator are mereu în arsenal date statistice. La meciurile mai „leneșe”, vorbitorii apelează la informații curioase despre istoricul echipelor, pentru a anima transmisiunea. „Aș dori să avem parte de meciuri dinamice și să nu apucăm să rostim prea multe date statistice. Este esențial să oferim cele mai picante informații, ca omul de rând să înțeleagă. În general, publicul nu acceptă o suprasaturație de informație”, menționează Alexandru Rusu.

„Valoarea unui comentator este dată și de valoarea evenimentului pe care îl comentează. Una e să comentezi un campionat mondial și alta e să comentezi o competiție de mică amploare”, adaugă Cristian.

„Chiar și la Cupa Mondială, nu toate meciurile pot fi spectaculoase. Am trecut printr-un Franța-Danemarca, care a fost mai puțin spectaculos pentru public, implicit și pentru noi. Este imposibil să menținem o formă fără oscilații. N-ai cum să nu faci și meciuri mai puțin reușite”, explică Cristian Frisk.

Ce fac, când nu-i vede nimeni?

Pentru că-i aud toți, dar nu-i vede nimeni, am fost curioși să aflăm ce se întâmplă în cabina lor în timpul meciurilor. „Păi, dacă are cine să ne facă un ceai, o cafea, ne bucurăm, dacă nu… Avem computere, prin care suntem conectați chiar și cu cei care ne critică pe rețelele de socializare”, spun cei doi, zâmbind.

Și ei așteaptă cât mai multe clipe deosebite și hazlii pe teren. „Când nu sunt momente importante pe gazon, vedem spectatorii din tribune sau jucătorii surprinși în momente mai relaxante. Pur și simplu ador când apar în cadru jucători cărora li se observă tatuajele ori alte detalii curioase, momente în care fotbaliștii sunt sâcâiți de insecte ori când ei salvează vreo pasăre prinsă sub gazon… Aceste detalii trebuie să fie prinse și comentate”, consideră Alexandru Rusu.

Totuși, munca unui comentator sportiv nu se limitează doar la fotbal, ci şi la alte zeci de sporturi. „Unele sporturi sunt mai complexe, cum ar fi rugby-ul, care are numeroase reguli. În plus, la acele îngrămădeli la sol, nu se observă multe. Acest lucru ne pune în situații dificile, căci trebuie să interpretăm niște gesturi ale arbitrului, care uneori pot fi și ele mai puțin clare. În aceeași categorie de sporturi se înscrie și hocheiul pe gheață, unde sunt mulți jucători, iar viteza este net superioară altor discipline. Astfel, poți să scapi anumite faze sau să greșești jucătorii. În acest caz, telespectatorul imediat te taxează”, explică Cristian Frisk.

„Comentarea unui meci te stoarce de energie”

Pentru cei doi comentatori e foarte important să transmită celor care îi ascultă „o stare de bună voie”. „Dacă nu suntem bine dispuși, nu putem să transmitem asta publicului”, susțin ei. Faptul că le place ceea ce fac nu înseamnă că sunt scutiți de oboseală. „Am nevoie de cafea și de energizante. Comentarea unui meci te stoarce de energie”, mărturisește Alexandru.

„Dacă am comentat un meci mai încâlcit, adorm greu, mă gândesc la ce am greșit. Cel mai rău e atunci când îți dai seama că ai comis o eroare în timpul comentariului. După aceasta, e foarte dificil să-ți revii”, spune Cristian Frisk.

Ambii consideră că publicul din R. Moldova este din ce în ce mai exigent față de intervențiile comentatorilor sportivi. „Publicul dorește comentarii pertinente și o limbă română perfectă. Dacă primim critici, înseamnă că lumea ne ascultă și își dorește să fim mai buni”, crede atât Cristian, cât și Alexandru.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *