Țara legilor bune prost aplicate

Cu alte cuvinte, în Republica Moldova, fărădelegea este la ea acasă. Demnitarul arată că legea este încălcată tocmai de cei care o cunosc cel mai bine – de magistrați. Și asta în ciuda faptului că ei sunt primii dintre bugetari care au beneficiat de majorări salariale, în ideea că, dacă li se consolidează demnitatea, vor rezista tentației de a lua mită.

Dar, contrar obiectivului urmărit, „mita medie pentru judecător” a crescut, o recunoaște și directorul adjunct al Centrului Național Anticorupție (CNA), Cristina Țărnă.

Teama de închisoare – mai eficientă decât majorarea salariilor

Dacă majorarea remunerațiilor nu-i determină să renunțe la mită, ce măsuri anticorupție ar da roade? Pe termen lung, este nevoie de primenirea magistraților, dar și a clasei politice în întregime. Mai mulţi jurişti solicitaţi de TIMPUL susţin că,  pe termen scurt, se impune înăsprirea sancțiunilor pentru darea și luarea de mită. Frica de pușcărie este un panaceu mai eficient împotriva corupției, într-o societate atât de tolerantă la acest flagel. Ei au explicat, sub protecția anonimatului, că anumiți judecători nu se tem câtuși de puțin că vor fi trași la răspundere. Ei le fac tot soiul de favoruri înalților demnitari, care, la rândul lor, le asigură protecție în cazul în care magistrații sunt prinși cu ocaua mică. În plus, unii comit liniștiți acte de corupție, întrucât știu că este „bine pus la punct” un sistem al intermediarilor, prin care ajung banii de la persoanele anchetate către judecători.

Cât de „aleatoriu” se repartizează dosarele…

Oficial, toate cazurile sunt distribuite în mod aleatoriu judecătorilor, prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), implementat în 2009 cu sprijinul financiar și logistic al SUA. Neoficial, însă, dosarele ajung, de cele mai multe ori, exact la judecătorul „care trebuie” să se ocupe de el și să-l gestioneze într-un anume fel.

„La CNA lucrează profesioniști…”

„Dacă în perioada lui Voronin trebuiau soluționate, cu precădere, problemele sale și pe ale fiului său, Oleg, acum sunt mai mulți infami. Prin urmare, și mizeria e mai mare”, spune o sursă din sistem. Ea afirmă că până și Centrul Național Anticorupție își selectează cu atenție „țintele” și se întâmplă ca, după ce se intentează un dosar penal, tot CNA să îi propună celui suspectat de acte corupție un avocat „apt” să-l scoată basma curată contra unei sume pe care o împarte cu judecătorul.

Conform altor surse, specialiștii CNA recurg, într-adevăr, la unele tertipuri, dar nu lucrează de o manieră atât de grosieră.
„La CNA sunt oameni foarte profesioniști în ceea ce privește întocmirea dosarelor. Dacă ei inițiază un dosar, înseamnă că au probatoriu suficient. Am auzit, în schimb, că se mai întâmplă să facă anumite omisiuni intenționate în dosare, greșeli de procedură, întocmesc incorect niște procese-verbale vizând colectarea probelor. Este vorba de niște trucuri pe care le vând, le divulgă apărării, ca dosarul să poată fi ulterior clasat, invocându-se vicii de procedură”, au explicat sursele citate.

Solicitat de TIMPUL, procurorul anticorupție Eduard Harunjen a răspuns acestor critici cu un amplu raport privind activitatea CNA în 2014, în care se arată că instituția a inițiat peste 808 de cauze penale. CNA precizează că a deferit justiției o serie de cauze penale importante: vizând un șef-adjunct de Direcţie antifraudă fiscală din cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, un fost șef al Penitenciarului nr.9 Chișinău, șeful IFS Sângerei. La acestea se adaugă cauzele penale de învinuire a fostului preşedinte și a fostului vicepreședinte ai SA „Banca de Economii”, precum și a membrilor comitetului de creditare pentru încălcarea regulilor de creditare.

Doar doi judecători condamnați

Din răspunsul CNA pentru TIMPUL rezultă că, din 2012, când imunitatea magistraților a fost restrânsă prin lege, și până în prezent, Procuratura anticorupţie a remis instanţelor de judecată doar patru cauze penale de corupție în privinţa a patru judecători. Doi dintre ei au fost condamnați la 7 şi, respectiv, 8 ani de închisoare și privați de dreptul de a ocupa funcţii publice. Se știe, însă, că unul dintre aceste cazuri se referă la judecătoarea Elena Robu din Criuleni, care, dându-și seama că urmează să fie condamnată, împreună cu avocata, a fugit din sală de judecată după ce completul de judecători s-a retras în camera de deliberare. Potrivit unor surse, deși e condamnată, femeia ar fi și astăzi în libertate.

O ușoară ameliorare

Potrivit CNA, aplicarea prevederilor legale privind testarea integrităţii profesionale (act normativ în privința căruia Comisia de la Veneția a avut unele obiecții) „a dat roade imediate”. „Numărul sesizărilor de la persoane publice, cărora li s-a propus mită, a crescut de câteva zeci de ori. Astfel a crescut esenţial şi numărul cauzelor penale pornite în privinţa celor care au oferit mită”, spune CNA, reliefând și efectul pozitiv asupra mentalității oamenilor, care încep să se împotrivească actelor de corupție.

Avocata Corina Stratan susține că a observat unele rezultate ale reformei în justiție. „Este spre bucuria avocaților că putem beneficia de egalitatea armelor și putem conta pe soluționarea justă și obiectivă a cauzelor în care suntem antrenați”, a spus ea.

UE este nemulțumită

Totuși, rezultatele obținute în lupta anticorupție și modul în care se desfășoară reforma în justiție sunt departe de a-i mulțumi pe oficialii europeni, care au pompat 60 de milioane de euro în modernizarea sistemului judiciar din Republica Moldova. Șeful misiunii UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a anunțat că Bruxelles-ul a decis să reducă ultima tranşă a asistenţei financiare pentru aplicarea reformei justiţiei în Republica Moldova. Totodată, el a avertizat Chişinăul că vor fi şi alte reduceri în cazul în care nu vor exista progrese în acest domeniu. Grosu a recunoscut că Uniunea Europeană a redus ultima tranșă de bani cu 12-15%, ca pedeapsă pentru nereformarea Procuraturii.

Soluția – schimbarea tuturor judecătorilor?

Unii experți sunt de părere că tentaculele corupției sunt atât de adânc implantate în sistem, încât fenomenul ar putea fi eradicat doar prin demiterea judecătorilor in corpore și angajarea altora, cu o mentalitate schimbată.

Și cum sărăcia și corupția merg mână în mână, dezvoltarea Republicii Moldova este de decenii la rând frânată. Corupția s-a extins ca o plagă nu doar pentru că avem funcționari și juriști avizi de bani și de putere, dar și pentru că societatea noastră a tolerat-o, a perceput-o mai degrabă ca normă de viață, nu ca o anomalie.