Cel mai recent sondaj Pew Research Center arată că populaţia ţărilor vest europene membre NATO se declara împotriva folosirii forţei armate în cazul în care un alt stat NATO ar fi atacat de către ruşi, relatează Bloomberg.
Solidaritate NATO doar pe hârtie
Ce-i drept, Alianţa Nord-Atlantică are stipulat în articolul 5 din statutul sau angajamentul de a apară un alt stat membru atacat de o forţă externă, dar pentru mulţi europeni acesta este doar un amănunt nesemnificativ.
"Majoritatea populaţiei din ţările NATO europene da înapoi când vine vorba să respecte prevederile articolului 5, prin care ţările lor sunt obligate să asiste aliaţii atacaţi, inclusiv cu forţe armate", se arată în raportul Pew Research Center.
În Germania, doar 38% din populaţie a considerat că unei agresiuni a Rusiei asupra unui stat vecin membru NATO ar trebui să i se răspundă cu folosirea forţei armate.
În Marea Britanie, Franţa, Spania şi Italia, suportul pentru astfel de acţiuni s-a dovedit a fi ceva mai mare, dat tot sub 50%, după cum au constatat analiştii Pew Research.
Opinia publică se poate schimbă în timpul unei crize, dar actualul rezultat al sondajului reprezintă o provocare pentru liderii occidentali angrenaţi în detensionarea situaţiei conflictuale dintre Moscova şi Kiev.
Dincolo de criză din Ucraina, aceştia trebuie să ia în considerare şi o eventuală criză izbucnită în cele trei state baltice membre NATO care au o populaţie minoritară rusă importantă.
Aşteptându-i pe americani
De la căderea Cortinei de Fier, majoritatea statelor comuniste din Europa de Est şi alte câteva foste republici sovietice au devenit membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Putin s-a plâns destul de des în ultimul deceniu că Rusia a ajuns să se învecineze direct cu NATO, iar varianta aderării Ucrainei la blocul militar occidental este contestată cu vehemenţă la Moscova.
Gestionarea relaţiei tensionate cu Rusia a fost şi tema principala a reuniunii G7 din această săptămâna, cu Statele Unite insistând în continuare că ţările europene să îşi crească nivelul de finanţare al Apărării până la 2% din PIB.
În timp ce se feresc să reacţioneze cu propriile forţe în cazul unui atac al Rusiei, puterile vest-occidentale nu ar avea nimic împotriva că trupele americane să intervină în cazul unui atac declanşat de Moscova împotriva unei ţări NATO.
Speranţele lor sunt împărtăşite şi de opinia publică americană, unde 56% dintre respondenţii din SUA şi 53% din cei canadieni se declara de acord să intervină militar în cazul unui atac al Rusiei împotriva unui stat NATO.
"Contrar atitudinii faţă de ceea ce ar trebui să facă ţară lor în cazul unei agresiuni îndreptată asupra unui stat aliat, majoritatea europenilor sunt siguri că americanii vor interveni cu forţe militare într-un asemenea conflict", se menţionează în raport.
Experţii Pew au derulat sondajul timp de o luna şi jumătate, incluzând şi populaţia din Ucraina şi Rusia alături de cea din cele opt state NATO.
11.116 persoane au răspuns chestionarelor, marja de eroare fiind apreciată între 4,1 şi 2,8 puncte procentuale, în funcţie de fiecare stat în parte.
Un nou caz Crimeea
Occidentalii şi populaţia din Polonia învinovăţesc Moscova pentru criză din Ucraina. De la declanşarea acesteia, comandamentul NATO a intervenit pentru a asigura un grad sporit de protecţie pentru ţările aliate din esul Europei şi din fosta URSS.
Anexarea Crimeei de către Rusia prin introducerea unor militari ruşi fără semne distinctive pe uniformă în peninsula ucraineană le da de gândit liderilor NATO.
Săptămâna trecută, seceretarul American al Apărării Ashton Carter a declarat că Statele Unite şi NATO consideră că acest scenariu ar putea fi repetat de către Moscova în alte state din regiune.
Tabere adverse
Washingtonul a susţinut Kievul din punct de vedere economic şi cu tehnică militară defensivă, preşedintele Obama opunându-se ferm variantei de a livra armament greu Ucrainei sub motivul că o astfel de măsură ar alimenta conflictul din estul ţării.
Americanii se arată divizaţi în tabere în această problema: 46 dintre aceştia sustind varianta livrărilor de armament către Ucraina, în timp ce alţi 43% se opun.
Suportul publicului pentru înarmarea Kievului este şi mai subţire în Europa, cel mai redus nivel fiind întâlnit în rândul nemţilor, doar 19%.
Preşedintele Putin a declarat luni că Moscova nu ia în calcul o agresiune asupra unei ţări NATO. "Numai un nebun, poate doar în vis, îşi poate imagina că Rusia va atacă brusc NATO", a declarat liderul de la Kremlin.
Opinia publică este însă polarizată în privinţa acestui subiect. 70% din populaţia Poloniei crede că Rusia reprezintă un pericol major, în timp ce jumate dintre ruşi percep NATO că pe o ameninţare directă.
"Pe măsură ce criză din Ucraina s-a prelungit, animozitatea dintre Rusia şi Occident a prins adacini adânci. Doar un sfert din populaţia ţărilor membre NATO împărtăşeşte punctul de vedere al Moscovei", constată analiştii Pew.
În cealaltă tabăra, încrederea ruşilor în Uniunea Europeană şi Statele Unite a coborât cu 30% faţă de nivelul atins la sfârşitul anului 2013, înainte de declanşarea crizei.
Între timp, Putin pare să fi găsit reţeta propagandistică pentru creşterea popularităţii.
Deşi mulţi dintre ruşi se declara nemulţumiţi de actualele condiţii economice şi de faptul că intervenţia din Ucraina defăimează imaginea ţării lor pe plan extern, susţinerea pentru "ţarul de la Kremlin" este la cote maxime.
sursa: business24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
