Social

TEHNOLOGII: Tezele ASEM-iştilor trecute prin detectorul de plagiat

Doctorandul Constantin Sclifos este preocupat de problema furtului intelectual şi a securităţii informaţionale la cea căreia îi place să se numească „Cea mai prestigioasă instituţie de învăţământ economic din Moldova”, ASEM. Acum softul este în fază finală de testare, iar după adoptarea de către Senat a regulamentului şi mecanismelor de aplicare, din 2013 instituţia promite să pună capăt „industriei” lucrărilor de licenţă cumpărate de absolvenţii de facultate.

Cum funcţionează detectorul şi ce a demonstrat la nivel intern

„Anul trecut, softul a fost testat la o singură facultate: Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică. Întrucât temele aici sunt mai personalizate, cea mai mare coincidenţă depistată între teze a fost de 16%. Anul acesta, experimentul s-a extins şi asupra tezelor de masterat, dar şi a celor de licenţă în toată Academia”, spune tânărul care a elaborat programul.

Procedura e simplă: în baza de date la care au acces doar persoane numărate au fost introduse tezele susţinute de către absolvenţi în ultimii trei ani.


Alina Pâslaru, absolventa EGD, ASEM: „Ei” i-am dedicat toate nopţile nedormite, pierdute cu stresul pe umeri… în sfârşit, e gata.. Teza mea de licenţă”

Programul identifică rapid pasajele copiate, le înserează cu roşu şi arată ponderea acestora în totalul lucrării, de asemenea, arată şi de la cine a copiat autorul, „uitând” să indice sursa.

„Verificarea tezelor din anul acesta a arătat şi coincidenţe de 100%, dar si de 40-50%. Sistemul nu este încă „un judecător”, este mai degrabă un instrument pe care îl pot folosi şefii de catedre, comisiile de examinare şi rectoratul pentru a depista mai uşor acţiunile de furt intelectual şi a demonstra asta la nivel intern, deocamdată”, spune Constantin Sclifos, menţionând că primul rezultat – cel psihologic, de avertizare a studenţilor – s-a produs deja.

Studenţii au început să-şi facă griji

Alina Pâslaru, studenta care îşi va susţine teza de licenţă în domeniul finanţelor publice zilele acestea, spune că la capitolul practic a muncit de sine stătător. Şi la cel teoretic nu s-a inspirat, pentru că nici nu prea e de unde. Dar, oricum, îşi face griji pentru ceea ce va arăta detectorul de plagiat.

Un alt student, la Relaţii Economice Internaţionale, se arată mai îngrijorat: „Temele de la REI sunt mai generale, nu poţi născoci prea multe noutăţi la chestiuni care sunt bătute în cuie. Ar fi bine ca, înainte de a prezenta profesorului materialul lucrat, să putem singuri verifica prin programul cela dacă a mai spus cineva ca noi”.


Constantin Sclifos, inginer-programator, coordonatorul programului anti-plagiat, implementat la ASEM. Acum câţiva ani, doi doctoranzi americani au luat Marele premiu la un concurs internaţional pentru un program anti-plagiat. Cu adaptarea lui la condiţiile moldoveneşti, tânărul speră să-şi susţină cu brio teza de doctor în acelaşi domeniu

Urmează ca odată cu definitivarea programului, care va depista şi „inspiraţiile fără trimitere la sursă din reţeaua globală”, să fie elaborat un regulament special, dar şi mecanismul de aplicare, aşa cum se întâmplă, de exemplu, la Şcoala Economică Superioară din Moscova din 2004, iar la universităţile din România din 2006.

Încercările de plagiat cad sub incidenţa Codului de Etică

Pentru moment, încercările de plagiat şi copiere cad sub incidenţa pedepselor prevăzute de Codul de Etică al ASEM, cu ale cărui prevederi este informat, sub semnătură, fiecare student.
Rugată să comenteze starea de fapt, Comisia de Etică a instituţiei ne vorbeşte doar despre un caz de rezonanţă, cel al studentului Ion Moscovciuc, care în 2009 a primit nota 2 la teza de licenţă, pe motiv că aceasta ar fi fost plagiată. Studentul nu recunoaşte faptul şi se judecă cu ASEM-ul timp de doi ani.

„Scopul programului este de a pune capăt „industriei” lucrărilor de licenţă cumpărate de absolvenţii de facultate dar şi, de ce nu, a elimina fenomenul plagiatului în lucrările profesorilor universitari. Or, studenţii moldoveni se plâng, atunci când merg să continue studiile peste hotare, că aici li s-au admis plagierile şi lucrările de proastă calitate, iar acolo s-au trezit în faţa unor reguli foarte clare şi dure, cu care nu sunt obişnuiţi. În 2013 cred că vom avea nişte reguli foarte serioase şi noi”, spune rectorul ASEM, Grigore Belostecinic.

Din 2013, toate lucrările de licenţă vor fi supuse acestui test

Rectorul mai spune că, din 2013, toate lucrările de licenţă, de masterat sau tezele de doctorat vor fi supuse testului plagiatului, după care cei prinşi că au plagiat vor fi sancţionaţi. „Studenţii care prezintă lucrări plagiate riscă să fie exmatriculaţi sau să fie daţi afară de la examene, conform regulamentului pe care îl vom aproba la ultima şedinţă a senatului din 2012. Când vorbim de lucrări de doctorat, lucrurile se nuanţează: autorul lor primeşte şi prezintă diploma de doctor la un for superior, iar la CNAA există deja un program anti-plagiere, care verifică până şi traducerile la temă. Aşa că noi, în cazul în care sunt dascălii noştri, nu putem decât să îi trecem prin Comisia de Etică care îi va mustra”.

Liuba Lupaşco,  pentru TIMPUL


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.