Teodor Baconschi, fostul ministru de Externe al României: „Am multe contacte în diplomația europeană și le voi activa în favoarea Republicii Moldova”

– Ce fel de proiect este Partidul „Mișcarea Populară”?
– PMP cu simbolul Mărul este noul proiect politic al președintelui Traian Băsescu. PMP este cel mai pro-moldovean partid din România, pentru că președintele partidului este Eugen Tomac care are colegiu de deputat chiar aici, la Chișinău. Lista candidaților la PE e compusă din profesioniști de anvergură: Cristian Preda, europarlamentar în funcție și profesor universitar de științe politice, Zigfrid Mureșan, un strălucit economist și consilier pentru afaceri economice al președintelui Partidului Popular European Joseph Daul, Teodor Baconschi, adică eu, fost ministru de Externe, diplomat de carieră și basarabean după origine, Cristian Petrescu, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, plus Daniel Funeriu, fostul ministru reformist al Educației Naționale. Acesta este scopul venirii noastre aici în timpuri tulburi pentru regiune. Sperăm ca românii din Republica Moldova, cei care simt românește, să ne acorde votul lor ca să ne sprijine proiectul, iar noi, la rândul nostru, să-i putem sprijini în PE. 

– Nu riscați să lansați prea multe declarații populiste? Cum încercați să câștigați simpatia alegătorilor?
– Noi lucrăm cu faptele pe care le-am făcut pentru Moldova, nu cu promisiuni populiste sau nepopuliste. Ca ministru de Externe am creat cu Franța grupul de prieteni ai Republicii Moldova în UE, care a avut șase-șapte întâlniri decisive pentru Acordul de Asociere, liberalizarea vizelor, Acordul de Liber Schimb. Am legat cele două maluri ale Prutului prin noi instituții românești: Consulatul General de la Bălți, Consulatul General de la Cahul, Oficiul consular de la Ungheni, am deschis, tot cu eforturi ministeriale, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău. Am făcut ședință comună de guvern, am mărit numărul de burse și am facilitat mobilitatea academică a tinerilor. Cu alte cuvinte, eu nu sunt un pro-moldovean de operetă, care vine și promite ceva. Având rădăcini aici, înțelegând destinul comun european al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, sunt omul care lucrează. Cred că am multe contacte la vârf în diplomația europeană și le voi activa în favoarea Republicii Moldova.

Cine votează pentru Traian Băsescu, votează pentru Partidul „Mișcarea Populară”, Mărul, suntem pe poziția a doua pe prima pagină a buletinului de vot în dreapta sus și îi chemăm la votul pentru o certitudine europeană pe toți cei care pot vota.
Cetățenii români din RM vor putea vota la consulate și ambasade. Din păcate, guvernul Ponta a limitat numărul de secții de votare în străinătate, pentru că românii din diaspora sunt de dreapta, țin cu Băsescu, și nu-i prea iubesc pe socialiști și pe foștii comuniști. La Chișinău, Bălți și Cahul vor fi secții de votare.

– Care ar trebui să fie prioritățile Parlamentului European în noul mandat?
– În primul rând, sperăm ca dreapta, adică Partidul Popular European, să aibă cel mai mare număr de locuri în viitorul parlament. Dacă se va întâmpla lucrul acesta, atunci dăm și viitorul președinte al Comisiei Europene în persoana lui Jean-Claude Juncker, fostul prim-ministru al Luxemburgului. Dreapta vede Europa puternică, cu locuri de muncă, economie sustenabilă, fermă cu Rusia, puternic legată de SUA, axată și pe tradiție, și pe inovație. Avem nevoie de dreapta mai mult ca oricând ca proiectul european să rămână în picioare, pentru că socialiștii lui Martin Schulz la Bruxelles sau ai lui Victor Ponta la București sunt foarte acomodanți cu Rusia. Ați văzut cum au reacționat la anexarea Crimeii, că e un fapt împlinit, ce să mai facem, mergem înainte, avem nevoie de prețuri bune la gaz. Or, Partidul Popular European seamănă mai mult cu republicanii americani. E mai ferm, mai riguros cu democrația, cu statul de drept, cu economia liberă și vrea să controleze deficitele publice astfel încât statele membre UE printre care și România, să sperăm și Republica Moldova într-un viitor previzibil, să nu cheltuiască mai mult decât produc, pentru că asta a dus la criză.

– Pe 12 mai a demarat Recensământul în Republica Moldova. Pe paginile ziarului nostru am analizat diferențele între termenii etnie și naționalitate, care au fost echivalate ca sens de autorități. Credeți că există o națiune moldovenească?
– Națiunea se construiește pe un teritoriu, în jurul unei limbi, al unui patrimoniu comun. Nu există nicio ruptură din punctul de vedere al patrimoniului istoric și lingvistic între malurile Prutului. Sigur că există statalitatea Republicii Moldova, un stat independent, suveran, la a cărui integritate ținem. Important este ca românii de pe ambele maluri ale Prutului, moldovenii de la noi și moldovenii de dincoace, să fie cetățeni europeni. Asta le va asigura un viitor mai bun. Un trecut tragic au avut, dar un viitor bun e posibil, dacă la Chișinău și București vor fi patrioți europeni, democrați și reformiști.

– Recent, granițele Uniunii Europene s-au deschis pentru cetățenii Republicii Moldova. Acest lucru a fost posibil și datorită adoptării legii privind egalitatea de șanse, împotriva căreia au protestat unii reprezentanți ai clerului. Ce părere aveți despre amestecul bisericii în politică?
– Nu e bine nici ca politica să subjuge biserica, nici ca biserica să se implice în politică. Am văzut că imperialismul lui Putin are o dimensiune pan-slavă și ortodoxă. După ce a spus că Internetul este o invenție diabolică a CIA-ului, Putin vrea acum să elimine așa-zise cuvinte vulgare din mass-media. Astea sunt forme de cenzură specifice dictaturilor. E ridicol să lansezi cruciade morale mai ales că acțiunile tale sunt imorale.

– În această primăvară am fost martorii schimbării la față a Rusiei. Cum se negocia cu Rusia, când ați fost dvs. ministru de Externe?
– Noi nu am negociat ceva cu Federația Rusă, am discutat numai cu partenerii euro-atlantici și cu partenerii de la Chișinău. Nu am stat să vorbim prin spate cu Rusia. Eu am avut o singură întâlnire cu Lavrov la New-York, în cadrul unei Adunări Generale a ONU. Rusia gândește tot în termenii imperiului sovietic, a înghițit Crimeea, vrea să rupă în două sau să controleze prin est și sud toată Ucraina, vrea să împiedice alegerile normale din 25 mai la Kiev, continuă șantajul energetic. Rusia face uz de aceste instrumente ca să infirme proverbul „Dragostea cu sila nu se poate”. Dacă nu are capacitatea de a atrage prin cultura ei sau economie, atunci încearcă să obțină asta pe alte căi. Dar eu cred în libertatea oamenilor, a persoanelor, a societăților, cred în democrație, în dreptul popoarelor de a spune unde vor și cum vor să trăiască și nu cred că se poate reveni la timpurile sovietice. De altfel, URSS a căzut singur în prăpastia propriei ineficacități economice, a pierdut bătălia tehnologică și militară și s-a prăbușit sub ideologia mincinoasă pe care s-a clădit. Rusia de astăzi e mai slabă decât URSS. Ar avea interesul cooperării cu Vestul, care i-a întins mâna, a inclus-o în G8, UE-NATO, a stat la dialog politic, diplomatic, militar. Însă domnul Putin încearcă să împiedice popoarele care au fost prizonierele URSS-ului să-și aleagă drumul. Ele nu pot fi cotropite cu tancul, e un război psihologic de uzură, de presiune, dar cred că prin felul în care acționează Moscova în Ucraina, nu-i va aduce mai mulți suporteri.

– Republica Moldova se confruntă și ea cu un conflict de secesiune, din fericire înghețat…

– …care iată se poate dezgheța. La violențele din Odesa au participat și persoane din regiunea transnistreană.

– Cum poate susține România țara noastră în cazul în care se încearcă un scenariu ca în Ucraina?

Din acest motiv, noi cu NATO suntem foarte atenți. Mai mulți soldați americani au venit în România, Polonia, statele baltice. Mai multe crucișătoare și distrugătoare se află în Marea Neagră. Astea sunt semnale politico-militare pentru Moscova. Eu nu cred că Putin e atât de nerealist încât să riște un conflict direct cu NATO. E nevoie de negocieri, trebuie ca Rusia să accepte noile autorități de la Kiev, să nu împiedice alegerile, ca să se găsească un aranjament care să permită stabilitatea regională. Eu nu cred că Rusia are interesul ca între ea și Occident să fie un cordon de state tulburate prin care nimeni nu ar mai dori să treacă, pentru că atunci se izolează și ea. Eu cred că rațiunea diplomatică va triumfa.

Timpul.md