Teodor Baconschi: Poate că nu suntem ireproşabili, dar am fost consecvenţi în atitudinea faţă de RM

– Dle Baconschi, cum se văd realităţile din RM în România? Cum sunt percepute acolo dificultăţile din sânul Alianţei sau triumful comuniştilor?
– Cred că e devreme să vorbim de triumful cuiva. Cert e ceea ce se întâmplă astăzi la Chişinău, şi anume, prezenţa a nouă miniştri de Externe, plus alţi oficiali importanţi ai statelor UE şi un Comisar european. Suntem cu toţii aici pentru că RM este pe hartă, iar statele membre importante vor să facă din RM – dacă vrea şi ea, bineînţeles – o poveste de succes a Parteneriatului Estic. E o şansă istorică pentru toţi cetăţenii RM, indiferent ce limbă vorbesc şi cărei comunităţi aparţin. Scopul e ca RM să meargă spre democraţie şi prosperitate. Şi noi am avut un comunism de tip asiatic, şi noi am pornit de foarte de jos, cu o societate închisă, deprimată şi sărăcită. Şi în 20 de ani – cu zigzaguri, dar şi eforturi susţinute – am ajuns membri ai NATO şi ai UE, am primit multe miliarde de investiţii străine directe, am creat instituţii. Deci, se poate transforma o societate. Şi nu printr-o campanie electorală mincinoasă – de mâine, vă arătăm uşa de intrare în paradis. Democraţia şi prosperitatea sunt posibile doar printr-un efort comun al tuturor actorilor sociali, prin maturizarea democratică şi instituţională. Din fericire, nu există 50 de soluţii pentru prosperitate – soluţia sunt standardele şi transformările democratice.

– Dvs. la sigur, ştiţi bine care e atmosfera în acest grup numit informal „Prietenii Moldovei”. Dacă astăzi, la Chişinău, sunt 24 de reprezentanţi ai 24 de ţări UE, înseamnă asta că toţi ne sunt prieteni şi că, bunăoară, puşi în faţa deciziei de liberalizare a vizelor pentru RM, toţi ei vor spune „da”?
– Cu vizele, s-a mai spus, durează cel puţin 18 luni. Şi dacă ai simpatia şi încrederea statelor-membre, ai toate şansele să obţii acest regim liberalizat de vize. Dar un ministru de Externe nu e atotputernic, el face parte dintr-un Guvern, care Guvern poate fi schimbat la nişte alegeri cu unul mai sceptic faţă de extindere… Din fericire, oficialii europeni aflaţi astăzi la Chişinău dau RM un semnal politic clar, din partea a 24 de guverne europene: drumul este lung şi, pentru a-l parcurge, tema de acasă trebuie făcută cât mai bine posibil. România şi-a făcut această temă timp de foarte mulţi ani. Deci, nu trebuie să fim nerealişti şi să ne imaginăm că RM va fi în UE într-un an-doi. Important e să nu se stea pe loc. Şi, apropo, cred că merge perfect integrarea europeană şi neutralitatea, pe care o aveţi consfinţită în Constituţia RM.

– Chiar credeţi că se va putea ocoli NATO – probabil, pentru prima dată în cazul unei ţări foste sovietice – în eventuala noastră accedere în UE?
– Astăzi NATO şi UE nu sunt cuplate obligatoriu, aşa cum au fost acum 10-15 ani. Căci, şi după căderea comunismului, a existat o inerţie a războiului rece. Astăzi Occidentul şi UE se gândesc ce rol vor avea pe plan global în secolul 21. Priorităţile sunt altele – nu mai are nimeni timp, bani şi dispoziţie pentru noi războaie reci. În schimb, toţi se gândesc cum să creeze noi locuri de muncă şi servicii publice de calitate. Lumea de azi se mişcă repede şi, cine nu se mişcă la rândul său, rămâne într-o zonă gri, fără perspective. Temele de acum 15-20 de ani nu mai sunt actuale. Şi e cazul să închidem vechea agendă şi să deschidem una nouă. Trebuie să alegi, ca să ştii ce obţii.

– România acordă – în această perioadă destul de dificilă economic pentru ea – ajutoare substanţiale pentru RM. Cum sunt percepute acestea de români? Nu există supărări pentru că risipiţi banii pentru basarabeni?
– Supărarea faţă de Putere e temporară şi ţine de reducerea masei salariale. Au fost obligatorii nişte măsuri de austeritate, în situaţia în care cheltuiam mai mult decât produceam. Dar ajutorul pentru RM nu a deranjat pe nimeni.

– Care sunt prognozele economice pentru România, care este unul dintre partenerii economici strategici pentru RM? La ce să ne aşteptăm?
– Suntem relativ optimişti şi sunt semne că, după şase semestre de recesiune, ieşim din aceasta. Prognozele sunt moderat optimiste şi sper să se confirme. România e în continuare văzută ca o ţară cu un mare potenţial investiţional, băncile străine nu au fugit de la noi şi, dacă n-a plecat capitalul, înseamnă că există bază pentru relansare. Este o perioadă dificilă, dar şi o ocazie de a reforma statul – de a aduce la lumină munca la negru, de a extinde baza de fiscalitate, mai ales că s-au descoperit o mulţime de lucruri inacceptabile pentru un stat: agricultura nefiscalizată, zece milioane de români care nu plătesc contribuţii de asigurări sociale, se ajunsese la 16 tipuri de sporuri şi ajutoare sociale… Nu putem aştepta să curgă la infinit bani de undeva – trebuie să contribuim la acumularea banilor şi, în definitiv, să ne schimbăm această mentalitate de stat asistenţialist, care este un dezastru peste tot.

– Fosta guvernare şi actuala opoziţie de la Chişinău de nenumărate ori s-a plâns UE şi SUA pe România. Chiar zilele trecute Vladimir Voronin a reacţionat la o declaraţie a premierului Emil Boc, făcută în SUA, privind Pactul Molotov-Ribbentrop. Afectează aceste reacţii ale comuniştilor din RM imaginea şi relaţiile României cu partenerii ei din UE sau din SUA?
– Probabil, cel mai scurt răspuns: nu.

– Aveţi un Comisar european pentru Agricultură. Cum v-a ajutat aceasta?
– Fiecare stat obţine un portofoliu în Comisia Europeană şi Agricultura are al doilea, ca mărime, buget dintre toate bugetele UE. Noi am dori ca Politica Agricolă Comună să fie centrală şi în perspectiva anilor 2014-2020. Cât priveşte prezenţa dlui Dacian Cioloş în Comisie, ea e prestigioasă, dar şi utilă pentru noi şi arată, într-un fel, importanţa României ca stat membru.

– Este limpede ce s-ar putea schimba, în raporturile Bucureşti-Chişinău, dacă se schimbă guvernarea în RM. Dar dacă se schimbă în România?..
– Dincolo de schimbările de guvern democratice din România, am impresia că, totuşi, România a fost mai constantă decât RM în relaţiile bilaterale. Indiferent dacă la putere a fost stânga sau dreapta, o coaliţie sau alta, nu poate nimeni face o colecţie de declaraţii antimoldovene în ultimii 20 de ani şi nu-mi amintesc să fi expulzat vreun ambasador al RM. Vă vedem ca fraţi, ca parteneri strategici, ca potenţial pentru investiţii. Am căutat să facilităm chestiunea vizelor, am deschis cele două consulate, care lucrează în serviciul cetăţenilor RM. Poate că nu suntem ireproşabili, dar am fost cel puţin consecvenţi în atitudinea de deschidere, de susţinere şi solidaritate cu RM.

– Şi cu Ucraina e la fel?
– În ceea ce priveşte dorinţa noastră de a dezvolta relaţii de bună vecinătate cu Ucraina, aceasta a fost şi se menţine. Dar Ucraina trebuie să-şi găsească identitatea naţională şi cea geopolitică. Nu în zadar englezii spun că nu poţi să-şi mănânci prăjitura şi s-o ai şi pe masă… Sigur, trebuie să fii bine cu toată lumea, dar când ai un scop major, e normal să alegi o singură direcţie majoră. Când eşti partener strategic cu toată lumea, nu eşti cu nimeni.

– Ce nu funcţionează în cooperarea transfrontalieră moldo-română?
– Am perfectat până acum peste 12.000 de permise de mic trafic la frontieră, pentru a facilita circulaţia cetăţenilor. De acum încolo, ar trebui să facem interconectările pe energie şi infrastructură rutieră – poduri, drumuri – şi sper ca relansarea economică a României să permită aceste legături „fizice”.

– Suntem în campanie electorală. E posibil ca România să sprijine – ca în 2005, bunăoară – pe vreunul dintre candidaţii politici de la Chişinău?
– Vreau să fac o precizare. Autorităţile române nu sprijină personalităţi politice din RM, pe X sau pe Y – politicienii o pot face şi sunt convins că o fac. Noi sprijinim ceea ce ni se pare opţiunea cea mai bună pentru destinul dvs. – toate forţele cu adevărat democratice şi proeuropene. Ceea ce ne interesează este obiectivul şi consecvenţa cu care el este probat prin decizii politice concludente, căci proeuropeni „din gură” am văzut destui. Şi aici se cere o a doua precizare. Într-un an, Alianţa pentru Integrare Europeană nu putea să facă miracole. Dar poate face miracole dacă se menţine direcţia politică şi voinţa de a schimba la faţă RM şi de a-i da un viitor european. Şi nu se pune problema „ori cu Rusia, ori cu România?”. O asemenea abordare e în defavoarea RM şi a cetăţenilor ei. E o temă de campanie şi o minciună. Pentru democraţie astăzi trebuie să te baţi – altminteri, îţi scriu alţii destinul.

– Ce se întâmplă dacă, nici după alegerile din 28 noiembrie, nimeni nu va avea majoritatea necesară pentru alegerea preşedintelui?
– Eu sper să se formeze această majoritate, altfel o luaţi de la capăt. Celor patru lideri ai AIE le-am spus un singur lucru: „Fraţilor, rămâneţi uniţi, pentru că veţi câştiga împreună sau veţi pierde împreună”. E un lucru clar pentru toată lumea şi pe care cred că îl vede orice politician responsabil.