Unele voci merg și mai departe afirmând că, intrând în NATO și UE România nu a beneficiat de asemenea proiecte economice. Există și voci mai prudente care se întreabă dacă nu cumva sub pretextul proiectelor economice China urmărește scopuri politice, în primul rând, să-și extindă influența la Marea Neagră?
China, fiind a doua putere economică de pe glob, privește lucrurile într-o perspectivă globală. Venind în România cu un impresionant desant economic, chinezii au ales nu întâmplător această țară care este frontiera dublă cu NATO și UE, o zonă turbulentă din punct de vedere geopolitic, dar care poate deveni un paradis geoeconomic.
În mod firesc, reacția UE a fost una nervoasă. În ajunul vizitei, Bruxelles-ul a transmis celor 28 de state membre UE o circulară prin care solicită țărilor membre ale UE ca orice negociere bilaterală cu China să nu treacă peste liniile directoare de negociere stabilite la nivel comunitar. Comisarii de la Bruxelles înțeleg cât de atractivă este China pentru țările Europei și au manifestat un fel de gelozie geopolitică firească. (Apropo, la Summitul de la București au fost invitate următoarele țări: China, România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croația, Bosnia și Herțegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania, Macedonia). Astfel China, actor global, privește România ca picior de pod în Europa. Să reținem că această expansiune economică a Chinei are loc pe fundalul unui euroscepticism tot mai accentuat al românilor care consideră că aderarea la UE nu le-a prea adus mari beneficii, „România fiind transformată, cum consideră și colegul nostru G. Damian, într-o regiune exportatoare de forţă de muncă şi de materii prime, un hinterland european”.
Summitul româno-chinez de la București având efectul unei pastile efervescente aruncată într-o apă liniștită, a trezit din somnolență opinia publică și dovedește că România își dorește un alt statut european și își joacă o nouă carte. Prinsă în chingile alianțelor euroatlantice, România n-a reușit până azi să folosească China în măsura dorită și acum încearcă să facă acest lucru.
R. Moldova, prin Summitul de la Vilnius, încearcă să-și joace cartea sa, dorind să intre într-o apă în care România a intrat mai demult. Fiind o țară mică, Moldova trebuie să fie foarte atentă la ceea ce s-a produs la București și să realizeze faptul că până nu va fi repusă economic pe harta României, ea nu va ajunge pe harta Europei.
Chinezii au un proverb: când vântul își schimbă direcția, unii construiesc ziduri, alții – mori de vânt. R. Moldova trebuie să decidă ce vrea să construiască în continuare…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
