Mulți tineri sunt convinși că această meserie le va aduce faimă, alții, visători, cred că pot schimba lumea în care trăim prin textele pe care le vor scrie. În contextul aniversării celor 14 ani a ziarului TIMPUL, am decis să discutăm cu viitorii noștri colegi de breaslă și să aflăm ce îi frământă.

Mulți dintre studenții de la Jurnalism privesc limpede starea presei din țară, pe care își doresc să o îmbunătățească. „Regret faptul că se simte lipsa unor profesioniști în mass-media actuală. Asta se poate observa prin numeroasele greșeli de exprimare și de scriere”, susține Corina Onoico, studentă în anul III. Tinerii spun că la fel de importantă este independența instituțiilor media. „Peste 70% din ele sunt gestionate de către liderii politici din Moldova. Cele rămase trebuie să facă din presa autohtonă un templu în care societatea să aibă încredere”, consideră Drăgălina Garștea, masterandă în primul an. Cuvintele studenților sunt confirmate de un raport emis, în 2014, de către Asociația pentru Politică Externă. Potrivit acestuia, problema presei din țară constă în acumularea de ziare, televiziuni și radiouri în mâinile aceleiaşi persoane sau trust media, pentru a fi folosite de către patroni pentru a-şi mări mai ales influenţa politică, dar şi cea economică.

Nu există democrație fără presă

Spre bucuria noastră, ziarele sunt considerate de către studenți cea mai credibilă sursă de informație. „Ziarul este cel care ar mai trebui, indiferent de timpuri și situația politică dintr-o țară, să aducă acel miros de hârtie, de adevăr și nu altceva”, crede studenta Doina Gogu. Discipolii presei văd în publicațiile tipărite o condiție sine qua non a democrației și a libertății de exprimare. „O persoană cu un ziar în mână este o persoană informată”, spune Corina Onoico. Viitorii jurnaliști au subliniat și rolul de arhivă pe care îl dețin publicațiile tipărite. „Ziarele sunt o sursă de informații la care poți să revii în orice moment, să te informezi, să analizezi”, continuă Corina. Studenții au ținut să ne vorbească și despre funcția de culturalizare pe care o au publicațiile tipărite. „Ziaristul poate avea și rolul de „învățător”. Atunci când citești un ziar, înveți… Înveți gramatică, înveți să citești printre rânduri și să gândești. Ziarul te ajută să analizezi și să tragi concluzii”, susține Drăgălina Garștea.
Conform programului de învățământ, studenții la Jurnalism îndeplinesc, după primul an de facultate, un obligatoriu stagiu de practică de minimum trei săptămâni la redacția unui ziar. „Pregătim studenții pentru domeniul presei tipărite, deoarece, dacă vor putea lucra la ziar, vor fi în stare să lucreze oriunde. Ținem foarte mult să le cultivăm dragostea față de ziare”, a declarat Georgeta Stepanov, decanul Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat. În primul an de Facultate, profesorii își îndeamnă studenții să cumpere ziare, pe care le analizează la ore. „Ziarul TIMPUL a constituit, pentru studenții noștri, întotdeauna un foarte bun suport didactic”, a subliniat Georgeta Stepanov. În cel de-al doilea semestru al primului an, studenții sunt împărțiți în mici redacții și pun bazele propriului lor ziar. Fiecare redacție reușește să editeze patru ediții ale acestei publicații. Potrivit decanului, acest exercițiu de scriere, editare și machetare este foarte util studenților, care trăiesc pentru prima dată experiența unei redacții.

Ziarul, un pilon de orientare

Experții media, profesorii și jurnaliștii din întreaga lume sunt îngrijorați de viitorul ziarelor. Publicațiile tipărite pălesc în lumina miilor de site-uri ce oferă informația rapid și o ambalează în diferite forme de expresie: filmulețe, imagini, hărți interactive și altele. Tânăra generație, atât de consumată de fenomenul Internetului, pare să uite de existența ziarelor și a revistelor. Cu toate acestea, Andrei Nistreanu, student în anul III, nu consideră că era ziarelor apune. „Când a apărut filmul, se zicea că o să dispară teatrul. Când a fost inventată televiziunea, se spunea că va dispărea ziarul și radioul. Și totuși, dispariția ziarului este imposibilă”, crede tânărul. Viitorul jurnalist se gândește și la o carieră în presa scrisă. „Mă gândesc la o astfel de posibilitate, deoarece am gânduri și idei pe care nu le pot spune nici la TV și nici la radio. Le pot așterne doar pe hârtie”, afirmă Andrei Nistreanu.

La fel de optimistă este și decanul Georgeta Stepanov. „Într-adevăr, ziarele trec printr-o perioadă complicată, dar sunt convinsă că viitorul lor va fi foarte bun. Ziarele sunt cel mai inteligent element al domeniului mass-media, iar oamenii au nevoie de acești piloni de orientare. Eu cred în puterea hârtiei”, susține Georgeta Stepanov.

„Tendința de a merge pe sticlă este în detrimentul calității”, spune Georgeta Stepanov și își încurajează studenții să se îndrepte și spre media scrisă. Potrivit decanului, deși mulți dintre studenți vin la Facultatea de Jurnalism cu ideea de a urma o carieră în televiziune, la fel de mulți își schimbă părerea și optează pentru presa tipărită.

„Mulți ani înainte, TIMPULE!”, ne-au spus studenții. TIMPUL încurajează tinerii specialiști și îi îndeamnă să nu se lase de jurnalism, una dintre cele mai frumoase meserii.