Potrivit studiului, Titan parcurge orbita lui Saturn în doar 16 zile, iar cercetătorii au putut astfel studia şi măsura forma satelitului în diferite momente ale sale pe orbită.
Deoarece Titan nu este sferic, ci uşor oval, axa sa se alungeşte când se apropie de Saturn şi se contractă când se îndepărtează de planetă, pentru a deveni aproape rotund.
Variaţiile se explică prin efectul generat de câmpul gravitaţional al lui Saturn şi sugerează că interiorul satelitului Titan, a cărui suprafaţă este îngheţată, conţine un ocean.
Dacă interiorul acestui satelit era format din roci şi din gheaţă, Titan nu ar fi suferit aceste deformări, explică autorii acestui studiu, care au putut, de asemenea, stabili că la suprafaţa îngheţată a satelitului se formează maree puternice, capabile să mişte pe o suprafaţă de peste zece metri – dovadă că în subteran există apă în stare lichidă. Dacă satelitul nu-şi modifica forma, mareele, provocate de forţa gravitaţională a lui Saturn, nu depăşeau un metru, potrivit cercetătorilor.
Mareele au fost descoperite în timpul a şase survoluri ale sondei Cassini, între 2006 şi 2011.
Noile date vin în sprijinul teoriilor deja emise de cercetători potrivit cărora suprafaţa lui Titan ascunde un ocean uriaş. Ei se bazau pe modele matematice şi măsurători ale câmpului electromagnetic efectuate de sonda europeană Huygens în timpul unei coborâri spre solul satelitului, efectuată în 2005.
"Găsirea unor surse de apă este un obiectiv important al explorării sistemului nostru solar şi acum am găsit un loc unde este foarte abundentă", a declaratt Luciano Iess, unul dintre autorii studiului.
Apa este necesară pentru dezvoltarea vieţii microbiene, dar nu suficientă.
Cercetătorii cred că atât Enceladus, un alt satelit al lui Saturn, cât şi Europa, un satelit al planetei Jupiter, conţin apă.
Misiunea Cassini-Huygens este fructul cooperării dintre NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia spaţială italiană. Specialiştii de la Jet Propulsion Laboratory al NASA coordonează misiunea.
Timpul.md
