Toată Europa – pe străzile Chişinăului

De la Paris poţi ajunge la Belgrad, fără a părăsi hotarele capitalei moldoveneşti. Pe parcursul deceniilor, denumirile străzilor au fost modificate în funcţie de regimul politic care s-a aflat la guvernare, astfel încât astăzi orice locuitor al Chişinăului poate întreprinde o plimbare imaginară prin mai multe ţări din apropiata sau îndepărtata vecinătate.

În Chişinăul sec. XIX, nume de oraşe erau date, de obicei, acelor străzi care duceau în direcţia localităţilor respective. „Străzile acestea erau legate de barierele care duceau la ieşirile din oraş. Se ştie că era, de exemplu, bariera Benderului sau bariera Munceştilor, respectiv, erau străzile Bender sau Munceşti”, explică istoricul Iurie Colesnic. În trecut, bariera era hotarul oraşului, iar în preajma acesteia se afla o carantină, adică un post de control antiinfecţie, unde erau verificaţi oaspeţii Chişinăului. „Denumirea străzilor trebuia să reflecte o activitate a oamenilor sau să aibă o anumită utilitate, ca să se memorizeze mai uşor. De pildă, strada unde se afla Seminarul Teologic se numea Seminarskaia (astăzi str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni)”, spune istoricul.

Actualul Chişinău are circa 40 de străzi care poartă nume de oraşe din R. Moldova şi din alte ţări. Cea mai mare concentraţie a acestora se află în sectorul Botanica, în zona dintre bd. Dacia şi şos. Munceşti. Varşovia se intersectează cu Praga, Lvov şi Belgrad, iar în preajma lor poţi intra şi pe Zagreb. E suficient să faci câţiva paşi, să traversezi Sarmizegetusa (capitala Daciei antice), ca să ajungi pe străduţele Riga, Minsk, Aşhabad, Taşkent şi Baku. Secretara Comisiei pentru reglementarea urbonimicelor din cadrul Primăriei Chişinău, Ana Răileanu, a spus că multe din aceste străzi au primit denumiri în diferiţi ani din perioada sovietică. „De exemplu, str. Lvov sau Varşovia se află într-un cartier unde sunt o sumedenie de stradele. În anii ’90, aceste cartiere micuţe trebuiau să fie supuse demolărilor şi nu era justificată schimbarea denumirilor anterioare. Aşa au rămas până acum”, a explicat Ana Răileanu. Totodată, s-a păstrat denumirea străzii Grenoble, botezată astfel din respect faţă de oraşul francez cu care capitala noastră s-a înfrăţit încă în 1977. După obţinerea independenţei, la Chişinău au apărut străzile Milano, Paris, Ankara, Bucureşti, Timişoara, Brăila, Galaţi, Focşani, Hotin, Suceava şi Alba-Iulia. „Decizia de a da noi denumiri străzilor a fost luată de Comisia pentru reglementarea urbonimicelor, din care au făcut parte oameni de ştiinţă, scriitori şi reprezentanţi ai societăţii civile”, a mai spus Ana Răileanu.

De notat că, cel puţin în România, există străzi care poartă numele capitalei noastre. La Bucureşti, bd. Chişinău se intersectează cu bd. Basarabia, iar la Iaşi, prin zona industrială, se întinde Calea Chişinăului.