Politică

Ucraina acuzată de discriminare împotriva minorităților naționale. Ambasada Ucrainei la București respinge acuzațiile

Ambasada Ucrainei la București spune că în ultima perioadă, pe fondul adoptării noii legi a minorităților naționale din Ucraina, în mass-media și discursul public din România au apărut „informații și comentarii de natură distorsionată și manipulatoare care denaturează realitatea”, motiv pentru care misiunea diplomatică vine cu o serie de precizări.

„Cu părere de rău, chiar și în condițiile războiului pe scară largă al federației ruse împotriva Ucrainei, precum și a sprijinului puternic al Ucrainei din partea autorităților și a poporului român, se difuzează mituri cu privire la statul care apără cu prețul vieții cetățenilor săi independența, libertatea și democrația întregii Europe”, notează Ambasada Ucrainei la București într-o postare vineri seară pe pagina Facebook.

În acest sens, Ambasada Ucrainei în România consideră important „evidențierea unor fapte”.

„Ucraina acordă o atenție deosebită și neschimbată respectării drepturilor minorităților naționale. Legea „Privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina” adoptată în Ucraina este un pas progresiv și semnificativ”, spune reprezentanța diplomatică.

„Legea îmbunătățește exercitarea drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților naționale”

Astfel, arată Ambasada Ucrainei, „legea îmbunătățește reglementarea exercitării drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, precum și asigurarea standardelor europene de protecție a drepturilor comunităților naționale, în special, prin crearea unor mecanisme adecvate pentru implementarea acestora”.

Potrivit ambasadei, principalele realizări ale Legii sunt, în special:

  • afirmarea drepturilor minorităților (comunităților) naționale din Ucraina, în primul rând, dreptul la autoidentificare, libertatea asociațiilor civice și a adunărilor pașnice, libertatea de exprimare a opiniilor și convingerilor, de gândire, de expresie, de conștiință și de religie, de a participa la viața politică, economică, socială, la utilizarea limbii și la educația în limbile minorităților (comunităților) naționale, precum și păstrarea identității culturale a minorităților (comunităților) naționale.
  • afirmarea competențelor organului central de autoritate executivă, care asigură implementarea sistematică și cuprinzătoare a politicii de stat în domeniul de protecție a drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, ce respectă standardele europene.
  • afirmarea dreptului de a crea organe consultative cu minoritățile naționale în cadrul organelor executive de stat la diferite niveluri.
  • afirmarea posibilității de a crea centre ale minorităţilor naţionale în centre regionale sau localități stabilite, în scopul de a lua în considerare interesele persoanelor aparţinând minorităţilor (comunităţilor) naţionale.
  • minoritățile (comunitățile) naționale pot utiliza limba maternă în mass-media, în interacționarea cu autoritățile.

Astfel, arată Ambasada Ucrainei, „legea îmbunătățește reglementarea exercitării drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, precum și asigurarea standardelor europene de protecție a drepturilor comunităților naționale, în special, prin crearea unor mecanisme adecvate pentru implementarea acestora”.

Un proiect de Protocol privind colaborarea în domeniul educației, convenit din 2021 / Discuții recente la nivel înalt

  • „Abordările Ucrainei și României asupra procesului educațional au fost convenite în 2021 în cadrul proiectului de Protocol privind colaborarea în domeniul educației între Ministerul Educației și Științei al Ucrainei și Ministerul Educației al României. Acesta este un document solid care prevede implementarea unor măsuri comune pentru a asigura condiții corespunzătoare de educație în limba maternă pentru reprezentanții minorității române din Ucraina și reprezentanții minorității ucrainene din România. Ne așteptăm la semnarea acestui document”.
  • „Subiectul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale a fost abordat, în special, în cadrul recentelor convorbiri telefonice dintre Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, și Președintele României, Klaus Iohannis, dar și dintre Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, și Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu. Este definită secvența pașilor suplimentari pentru a asigura, în oglindă, drepturile corespunzătoare”.

Ambasada Ucrainei subliniază în încheiere „importanța excepțională de consolidare a încrederii reciproce și cooperării dintre Ucraina și România în contracararea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și prevenirea difuzării manipulărilor care pot diviza și juca în mâna agresorului”.

Poziția critică a MAE român față de legea minorităților din Ucraina. Lista prevederilor cu „impact negativ” trimisă lui Kuleba

Pe 22 decembrie, Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a transmis Kievului o analiză extrem de critică după adoptarea legii privind minoritățile naționale din Ucraina, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.

Poziția a fost transmisă de ministrul Bogdan Aurescu omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, alături de o listă de prevederi despre care partea română spune că „pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.

MAE amintește că în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.

„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, se arată într-un comunicat al MAE.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


comentarii

  1. Nimic nou din partea ucrainenilor. Hotii tipa dupa ajutor, dar ce au luat cu japca de la Ribbentrop – Molotov e bun luat, pe principiul “ce-i al tau e al nostru, dar ce-i al meu e numai al meu ! “. Daca nu erau rusii “raul mai mare”, nu meritau ajutati jigodiile astea de ucraineni !

    1. Corect. Numai că la terminarea acestui război trebuie să avem coaiele la noi și să-i punem la respect pe ucrainieni, să-i obligăm să recunoască pactul criminal ribentrop-molotov dacă bineînțeles mai doresc să se alature lumii libere și civilizate. dacă nu să-i blocăm mai ceva decât îi blochează acum ungurii, să priceapă că nu li se cuvine chiar totul, au și multe, multe obligații.

      1. Ai sa faci tu borta’n ceri.Actula de tradare nationala a fost comis de constantinescu si pamantul a fost cedata de naparaca PUNTC.

        1. Bine băi PUNTC. Așa o fi, că prea o zici cu foc. Eu zic că se poate face dacă este voință politică. Situația are mai multe moduri de rezolvare, ideea e că Ucraina trebuie să simtă că nu e de joacă și să cadă la înțelegere în spiritul legilor internaționale.

Dă-i un răspuns lui mama Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *