De aproape doi ani, Nicolai Condratiuc, administratorul unei firme de construcții din Capitală, se judecă cu unul dintre beneficiarii săi, pe motiv că cel din urmă ar fi refuzat să-i achite pentru lucrările prestate. Omul de afaceri povestește că, la 20 ianuarie 2014, firma pe care o conduce, „Eligibil-Con”, a încheiat un contract de antrepriză cu „Acrilat” SRL, prin care s-a obligat să efectueze lucrări de construcție, cu mijloace proprii, în folosul beneficiarului. „Ei nu aveau un sediu propriu și închiriau un spațiu, dar atunci au decis să-și construiască un oficiu pe strada Albișoara nr. 17, din Chișinău. „După ce ne-au fost puse la dispoziție autorizația de construcție și proiectul de execuție, ne-am apucat de muncă. Inițial, pregătind terenul pentru construcția unei clădiri cu două etaje, am demolat toate obiectele inutile și am curățat gunoiul de acolo. Pentru această etapă, ei ne-au remunerat și ne-am apucat de construcția propriu-zisă. Am construit fundamentul, apoi am asamblat pereții și acoperișul din elemente ușor demontabile. Am făcut toată carcasa metalică, însă nu ne-am ocupat și de lucrările de finisaj”, precizează Condratiuc.

Lucrurile au mers strună, adaugă el, până într-o zi, când reprezentanții „Acrilat” SRL l-au anunțat că cei circa 400 de mii de lei, achitați pentru prima etapă a lucrărilor, însumează plata pentru toată construcția. Când am terminat carcasa, ei ne-au cerut să conectăm clădirea la canalizare și la furnizorul de apă. Le-am spus că o vom face numai după ce ni se vor achita toate lucrările precedente. Așa au pornit neînțelegerile”, relatează directorul firmei „Eligibil-Con”.

„A fost coleg de clasă cu fiul meu…”

Nicolae Condratiuc afirmă că fondatorul „Acrilat”, Oleg Martînov, a refuzat, fără alte explicații, să semneze actele care certifică toate cheltuielile și costul lucrărilor. „Ne-a spus: „Băieți, v-am plătit 414 mii de lei și acesta e costul tuturor lucrărilor”. Inițial, nu am înțeles aluzia și am pregătit actele necesare. Astfel, potrivit documentelor contabile și proceselor-verbale de predare a lucrărilor executate, care au fost prezentate spre plată în aprilie 2016, noi am efectuat lucrări de terasament și construcția fundamentului în sumă de circa 598 mii de lei, iar montarea și asamblarea construcțiilor metalice au costat 567 mii de lei”, menționează Condratiuc.

O perioadă de timp după aceasta, el a încercat să soluționeze conflictul pe cale amiabilă, dar când a văzut că cei de la „Acrilat” SRL nu-și schimbă poziția, la 17 august 2016, s-a adresat în judecată. Antreprenorul consideră că a greșit atunci când a avut încredere în Oleg Martînov și s-a apucat de lucru înainte de a semna toate actele. „Martînov a fost coleg de clasă cu fiul meu, îl cunoșteam foarte bine pe tatăl său, iar copiii lui învață împreună cu nepoții mei. Și nora mea era prietenă cu soția sa, așa că nici prin cap nu mi-a trecut că voi ajunge într-o astfel de situație”, susține Nicolae Condratiuc.

O amenințare „fără elemente de infracțiune”…

El mai spune că, după ce a depus cererea în judecată, Martînov i-ar fi amenințat nora, care a depus o plângere la poliție în această privință. „Soția sa a invitat-o pe nora mea la o cafea, iar acolo le aștepta Martînov. El a atenționat-o pe nora mea că, dacă nu voi renunța la proces, vor avea de suferit copiii ei”, specifică antreprenorul.

Examinând cererea Elenei Condratiuc, oamenii legii au constatat că „fapta invocată parțial și-a găsit confirmare”. Cu toate astea, potrivit poliției, cu Oleg Martînov au fost duse discuții cu caracter profilactic, iar acțiunile sale nu au întrunit elemente ale infracțiunii.

Surprizele nu au încetat. Peste doi ani de la inițierea procesului civil, care încă nu s-a încheiat, Nicolae Condratiuc a aflat recent că e acuzat de escrocherie într-o cauză penală, intentată la 1 martie 2018.

Expertiză ascunsă

Contactat de TIMPUL, Oleg Martînov ne-a spus că a hotărât să-l acuze pe Condratiuc de tentativă de înșelăciune, după ce niște experți au constatat că „Eligibil-Con” nu și-a îndeplinit obligațiunile. „Când ei au decis că nu le-am plătit suficient, noi dădusem clădirea în exploatare și activam de mai bine de un an. Apoi instanța a insistat pe o expertiză în construcție. Am găsit instituția care se ocupa de asta și au venit experții, care au găurit jumătate de clădire și au constatat că nu a fost construită corect. Până atunci nu știam despre aceasta, deoarece, când am dat-o în exploatare, nimeni nu ne-a spus nimic. Dar când am aflat că m-au amăgit, m-am plâns pe ei. Nu vreau să răspund pentru viețile oamenilor, dacă mâine va fi un cutremur de 9 grade și edificiul se va demola”, a adăugat Martînov.

Directorul „Acrilat” dă asigurări că firma lui s-a răsplătit demult cu „Eligibil-Con” și că el nu a amenințat pe nimeni din familia Condratiuc. În același timp, el a refuzat să ne facă legătura cu avocatul său ori cu cineva dintre specialiștii, care au efectuat expertiza, despre care a vorbit. „Am trimis la „Eligibil-Con” toate aceste date. Să vi le dea ei!”, a replicat Martînov, vizibil deranjat.

Expertiză efectuată de experți inexistenți

Valeriu Andronic, avocatul firmei „Eligibil-Con”, a menționat că, într-adevăr, pe 17 mai 2017, la solicitarea „Acrilat” SRL, a fost efectuat un raport de constatare tehnico-științifică, care nu poate fi considerat drept expertiză. „Am contestat în instanță acest raport, pentru că trezea multe dubii. Conform Registrului de Stat al experţilor judiciari atestaţi, publicat pe pagina Ministerului Justiției, domnii Oleg Ceban, Pavel Pădureț și Liudmila Andrușceac nu aveau calitatea de experţi ai Centrului Naţional de Expertize Judiciare, nici cea de experţi judiciari independenți. Iar conform datelor Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, acești domni nu aveau nici calitatea de experți tehnici atestați. Instanța mi-a acceptat demersul și a dispus efectuarea unei alte expertize”, spune Andronic.

Din ordonanța de pornire a urmăririi penale, reiese că acțiunile, din care a fost relevată crima, reprezintă faptul că „Eligibil-Con” a atacat în judecată firma „Acrilat”, sub pretextul nesemnării actelor privind plata pentru lucrările de construcție executate, solicitând încasarea cu titlu de datorie a 1 165 082 lei şi, cu titlu de dobânzi de întârziere, a 79 233 lei. Un alt motiv pentru intentarea dosarului penal a fost că SRL-ul, condus de Condratiuc, a solicitat aplicarea sechestrului pe mijloacele băneşti ale „Acrilat”, care a fost instituit printr-o încheiere judecătorească din 23 august 2016.

„Sub nicio formă nu puteau porni dosar penal”

O asemenea decizie a procurorilor pare a fi de-a dreptul inexplicabilă. Rugat să ne dea explicații, Ștefan Șaptefrați, procurorul-șef al Chișinăului, ne-a spus că urmărirea penală a fost pornită de Direcția de poliție a Capitalei, pe faptul tentativei de escrocherie, prezentării probelor false în instanța de judecată și executării necalitative a construcțiilor. Adică, în loc de o învinuire, apar deja trei. „Acest subiect poate fi examinat și în ordine civilă, dar în dosar nu sunt asemenea date. Aici au fost efectuate anumite acțiuni de urmărire penală și urmează să fie interogați niște martori, pentru a da apreciere în vederea stabilirii vinovăției sau nevinovăției. Nu avem decât să dăm o apreciere legală, nu după buna poftă cuiva”, a conchis procurorul de Chișinău.

„Odată ce a pornit cauza penală, se vede că poliția a considerat că există suficientă informație în actele de sesizare, pentru a porni dosarul. Nu s-a ieșit cu nimic în afara cadrului legal și nu au fost stingherite drepturile nimănui”, a concretizat procurorul Șaptefrați.

Experții juridici însă nu sunt de acord cu procurorul Capitalei. Ex-prim-viceprocurorul general, Nicolae Ursu, afirmă că, pe baza unui proces civil, s-ar putea porni urmărirea penală doar când există încălcări grave. „În cazul nostru, e vorba despre o neînțelegere dintre două persoane juridice. Deoarece instanța încă nu s-a expus, nu putem vorbi despre vreo bănuială rezonabilă și componență de infracțiune”, a adăugat Ursu. În opinia sa, tentativa de escrocherie are loc prin metode ilegale, dar, în acest caz, cererea de încasare e înaintată legal, prin intermediul Codului de Procedură Civilă.

Totodată, Nicolae Ursu susține că, până la intentarea urmăririi penale, instituția, care a înregistrat plângerea, are un termen de 30 de zile pentru a verifica toate argumentele prezentate, inclusiv poate cere de la părți orice expertiză, acte sau informații. „De ce, în cazul dat, informațiile nu s-au solicitat până la pornirea urmăririi penale nu vă pot spune, dar, în opinia mea, este o încălcare. În același timp, dacă în judecată există o cerere cu privire la același caz, sub nicio formă nu puteau porni dosar penal”, a precizat Ursu.

„Este un dosar la comandă”

La rândul său, Iurie Mărgineanu, profesor de drept procesual penal, ne-a explicat că escrocheria, ca și componență de infracțiune, este foarte interesantă și dubioasă. „În cazul nostru, e vorba de o tentativă de escrocherie, iar, dacă facem o analiză a speței, observăm o sfidare a tuturor normelor procesuale. Deoarece, prin tentativa de escrocherie, înțelegem că subiectul infracțiunii nu și-a dus până la capăt intenția de dobândire a averii proprietarului, independent de voința lui. Adică, făptuitorul dorea urmarea consecințelor, dar cineva l-a încurcat. În cazul nostru, cine l-a încurcat?”, se întreabă profesorul.

În cazul Martînov-Condratiuc, explică el, acuzatul a apelat anterior la justiție. „În instanța de judecată, vor fi efectuate dezbateri, prin care se va argumenta dacă pârâtul este sau nu dator. Dacă ultimul va invoca că e o îmbogățire fără justă cauză și instanța îi va da dreptate, va fi respinsă solicitarea datoriei. De aceea, îndrăznesc să spun că dosarul penal e unul la comandă și pot prognoza finalitatea lui. În baza ordonanței de pornire a urmăririi penale, poliția sau procuratura se va adresa în instanța civilă și va suspenda examinarea acțiunii civile până la examinarea acțiunii penale, ceea ce poate dura câțiva ani buni. Este o vorbă, că doar fricoșii întorc datoriile…”, a punctat specialistul.