Lumea

Un comunist la cârma UE. Cipriotul are şase luni să arate ce poate

Demetris Christofias, cel care declara – înainte de a fi ales preşedinte al Ciprului, în 2008 – că destrămarea Uniunii Sovietice a fost "o crimă împotriva umanităţii", va fi primit săptămâna viitoare, la Strasbourg, de politicieni europeni de prim rang.

Christofias va sosi la Strasbourg marţi după-amiază, când are programată o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European (PE), socialistul Martin Schulz, scrie publicaţia Famagusta Gazette.

Ulterior, Christofias se va întâlni cu o serie de lideri de grup din PE, printre care se vor număra Joseph Daul (PPE),Guy Verhofstadt (ALDE), Daniel Cohn-Bendit şi Rebecca Harms (Verzi/Alianţa Liberă Europeană).

Miercuri, Demetris Christofias va merge în plenul PE pentru a prezenta pe larg priorităţile preşedinţiei cipriote a UE: o Europă mai eficientă şi mai sustenabilă, mai performantă şi mai relevantă pentru cetăţeni şi mai apropiată de vecinii săi.

Cu Moscova înainte, la bine şi la rău

Născut pe 29 august 1946, Christofias s-a alăturat din adolescenţă organizaţiilor de tineret ale Partidului Progresist al Muncitorilor din Cipru, pe care l-a şi condus apoi timp de peste un deceniu.

În tinereţe, actualul preşedinte cipriot a studiat la Academia de Ştiinţe Sociale din Moscova, unde a cunoscut-o pe soţia sa, Elsie Chiratou, cu care are două fete şi un băiat.

Cei doi s-au căsătorit în 1972 şi, doi ani mai târziu, după revenirea în Cipru, a început ascensiunea lui Demetris Christofias pe scena politică din Cipru.

După ce a ocupat mai multe funcţii în organizaţiile locale şi de tineret ale formaţiunii comuniste, în 1982 este ales membru în Comitetul Central al Partidului Progresist al Muncitorilor.

Ajunge secretar general în 1988, după moartea liderului Ezekias Papaioannou, care, prin testament, şi-a lăsat întreaga avere partidului.

Douăzeci de ani mai târziu, Christofias avea să devină preşedintele Ciprului, câştigând alegerile după ce promisese reunificarea insulei. "Prioritatea mea este salvarea aceste insule, reunificarea cu ciprioţii turci sub umbrela unei federaţii", spunea candidatul Demetris Christofias.

În prezent, discuţiile cu Republica Turcă a Ciprului de Nord sunt în impas, iar preşedintele şi Guvernul fac eforturi susţinute pentru a scoate ţara din criză. Ciprul are o datorie de 14 miliarde de dolari şi o expunere importantă la criza din Grecia, motiv pentru care a anunţat, luni, că are nevoie de ajutor financiar european.

Însă UE nu este singura speranţă a Ciprului. În 2011, statul cipriot a primit un împrumut în valoare de 2,5 miliarde de euro din partea Rusiei şi s-ar pregăti să mai ceară între 3 şi 5 miliarde de euro, a scris recent AFP.

Pe de altă parte, FMI a anunţat deja că va trimite, săptămâna viitoare, o delegaţie în Grecia şi o alta în Cipru, care să pregătească discuţiile oficiale care vor avea loc între instituţia financiară şi cele două state

Fitch Ratings a retrogradat luni ratingul Ciprului pentru datoriile pe termen lung de la nivelul "BBB-" la "BB+" din categoria "junk", nerecomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă, pentru a reflecta necesarul crescut de capital al băncilor cipriote.

Cea mai mare bancă are probleme

Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru, a cerut statului un ajutor financiar de circa 500 de milioane de euro pentru recapitalizare, după ce nu a reuşit să obţină o prelungire a a termenului limită de 30 iunie până la care trebuie să atingă o rată de adecvare a capitalului de 9%.

Banca a cerut prelungirea termenului după ce nu a reuşit să-şi asigure, în totalitate, prin forţe proprii necesarul de fonduri de 1,56 miliarde de euro identificat de Autoritatea Bancară Europeană, se arată într-un comunicat al Bank of Cyprus.

Într-o perioadă în care preţul de plătit pentru ajutorul de la Bruxelles va fi, fără îndoială, austeritatea, preşedinţia cipriotă va trebui să se concentreze şi asupra unui obiectiv comunitar important: negocierilor cu privire la bugetul UE pentru perioada 2014-2020.

"Sarcina cea mai importantă pentru Cipru este bugetul, iar dacă se va ajunge la un acord, acesta va fi un succes important", apreciază Hubert Faustmann, profesor de istorie şi ştiinţe politice la Universitatea din Nicosia.

Sursa: tvrinfo.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *