Comorile ascunse sub pământ din această zonă a României au devenit celebre încă din secolul al XVIII-lea. Cele mai multe dintre marile zăcăminte din Munţii Metaliferi au fost exploatate aproape neîntrerupt de peste două secole. Întâi prin metode arhaice: mii de gropi erau săpate de localnici în căutarea bulgărilor de metale preţioase, iar nisipul râurilor de munte era cernut, măcinat şi spălat pentru a putea fi culese din el grăunţele de aur virgin, notează stiridinlume.ro.
Un loc din România, unic în lume
Un muzeu din țara noastră, prea puțin cunoscut de români, păstrează o colecție impresionantă formată din câteva dintre cele mai prețioase piese din aur nativ descoperite până acum. Primele exponate au ajuns la Muzeul Aurului din Brad la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Mineralele și metalele prețioase au fost scoase din minele din Munții Metaliferi într-o perioadă în care aproape toate aşezările montane cuprinse în „poligonul aurului”, cu laturile între Brad (Caraci), Roşia Montană şi Baia de Arieş, Zlatna, Săcărâmb, Certeju de Sus, aveau în jurul lor exploatări miniere de aur, argint şi cupru.
De atunci, Muzeul Aurului din Brad și-a făcut o colecție ce are aproape o mie de piese de aur nativ, de forme și combinații rar întâlnite. În total, acestea cântăresc în jur de cinci kilograme. Datorită formelor speciale, unele au primit denumiri precum „pana lui Eminescu”, „balerina”, „harta României”, „feriga”, „căţeluşul” şi „răţuşca”, „şopârlele din aur”.
La același muzeu, vizitatorii pot admira și unelte vechi care arată cum era extras minereul în urmă cu peste două milenii, metale rare ca silvanitul şi nagyagytul, desoperite pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni şi peste 800 de exponate din minerale aduse din toate colţurile lumii.
Celebru peste hotare, aproape necunoscut de români
Tot aici se găsesc și câteva foițe de aur combinate cu cuarț, de la minele din Băiței. Legenda descoperirii lor a fost prezentată în cartea „Die Dioskuren” (Viena, 1876), potrivit Adevărul.
„Trei beţivi, care se rătăciseră în pădure, au petrecut noaptea pe un munte de lângă Băiţa, apoi toţi trei au visat unul şi acelaşi vis.
Interiorul muntelui se deschidea în faţa ochilor lor; vene lungi de minereu, strălucitoare, de aur aur şi argint, alergau din toate părţile şi erau atât de orbitoare încât ochii visătorilor nu puteau îndura strălucirea.
Când s-au trezit, ei şi-au împărtăşit visele unul altuia şi au fost uimiţi să afle că toţi au visat acelaşi lucru. Cu condiţia să fie asiguraţi de un salariu, ei au informat autorităţile despre visul lor, care, cercetând muntele, au descoperit primele urme ale minei, care se mai cultivă şi astăzi”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
