Un oficial de rang înalt al NATO şi-a cerut scuze şi şi-a clarificat comentariile, la o zi după ce a declarat public că Ucraina ar putea ceda teritorii Rusiei în schimbul aderării la NATO şi al încetării războiului, relatează News.ro.
Stian Jenssen, şeful de cabinet al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru un ziar norvegian că nu ar fi trebuit să vorbească atât de superficial cum a făcut-o, după ce comentariile sale iniţiale au provocat o reacţie furioasă din partea Kievului.
Marţi, la un eveniment organizat în Norvegia, Jenssen declarase că, deşi orice acord de pace la care s-ar ajunge ar trebui să fie acceptabil pentru Ucraina, membrii alianţei discută despre modul în care ar putea fi încheiat războiul care durează deja de 18 luni. ”Cred că o soluţie ar putea fi ca Ucraina să renunţe la teritorii şi să primească în schimb statutul de membru al NATO”, a declarat Jenssen în faţa audienţei, menţionând că discuţiile despre statutul postbelic al Ucrainei continuă în cercurile diplomatice.
O zi mai târziu, el a acordat un interviu aceluiaşi ziar, VG, care relatase comentariile sale iniţiale.
”Declaraţia mea despre acest lucru făcea parte dintr-o discuţie mai amplă despre posibile scenarii viitoare în Ucraina şi nu ar fi trebuit să o spun în acest fel. A fost o greşeală”, a declarat Jenssen.
Însă oficialul nu a revenit asupra ideii în sine că un acord care s-ar face pe baza ”teritorii în schimbul aderării la NATO” ar putea fi totuşi o variantă. Dacă ar exista negocieri de pace serioase, atunci situaţia militară din acel moment, inclusiv cine ce teritoriu controlează, ”va avea în mod necesar o influenţă decisivă”, a spus şeful de cabinet al secretarului general al NATO. ”Tocmai din acest motiv, este de o importanţă crucială să îi sprijinim pe ucraineni cu ceea ce au nevoie”, a continuat Jenssen, încercând să sublinieze că membrii NATO rămân decişi să sprijine Ucraina.
Kievul a cerut în mod constant restabilirea frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional înainte de 2014 şi este angajat într-o contraofensivă în încercarea de a recuceri mari părţi din teritoriul său confiscat de Rusia.
În comentariile sale iniţiale, Jenssen a avut grijă să sublinieze că nu face decât să expună o idee şi că ”trebuie ca Ucraina să decidă când şi în ce condiţii doreşte să negocieze”, reflectând poziţia NATO potrivit căreia niciun acord de pace cu Ucraina nu ar trebui să fie convenit fără Ucraina.
Dar acest lucru nu a fost suficient pentru Kiev, nemulţumit de faptul că Jenssen, o figură importantă şi un aliat apropiat al lui Stoltenberg, chiar discuta în public o propunere. Kievul a declarat că orice acord de tip ”teritoriu contra NATO” ar recompensa agresiunea rusă.
”Cedare de teritorii pentru o umbrelă NATO? Este ridicol. Asta înseamnă să alegi în mod deliberat înfrângerea democraţiei, să încurajezi un criminal global, să păstrezi regimul rus, să distrugi dreptul internaţional şi să transmiţi războiul altor generaţii”, a comentat Mihailo Podoliak, consilier senior al preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Podoliak a mai spus că, dacă Rusia nu va suferi pierderi grele în război, va continua să reprezinte o problemă pe termen lung pentru Occident.
”Dacă Putin nu suferă o înfrângere zdrobitoare, dacă regimul politic din Rusia nu se schimbă şi dacă criminalii de război nu sunt pedepsiţi, războiul se va întoarce cu siguranţă dat fiind apetitul Rusiei pentru mai mult”, a avertizat Podoliak.
NATO a făcut, la rândul său, precizări menite să potolească disputa generată de comentariile lui Jenssen.
”Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar şi ne angajăm să obţinem o pace dreaptă şi durabilă. Poziţia alianţei este clară şi nu s-a schimbat”, a declarat un purtător de cuvânt al alianţei.
Poziţia Ucrainei este pusă însă la încercare de progresele lente al contraofensivei sale, care a început în iunie. Deşi Kievul a primit donaţii de tancuri occidentale şi de rachete, inclusiv artilerie cu rază lungă de acţiune, forţele sale au obţinut până acum doar câştiguri teritoriale limitate împotriva poziţiilor puternic apărate ale Rusiei.
În aceste condiţii, este puţin probabil ca discuţiile privind modul în care ar putea fi obţinută pacea să înceteze, în special având în vedere impasul relativ de pe câmpul de luptă. ”Nu spun că trebuie să fie aşa. Dar aceasta ar putea fi o posibilă soluţie”, a declarat, marţi, Jenssen.
