Din cauza exodului moldovenilor peste hotare și a diminuării constante a natalității, numărul tinerilor în vârstă de 18-19 ani a scăzut în ultimul deceniu în țara noastră cu 45 de mii. Dacă, în 2014, aveam 103 mii de persoane de vârsta respectivă, în 2020 acest număr ar putea ajunge la 75 de mii. În consecință, se atestă și o scădere a numărului de studenți cu circa 4% pe an în perioada 2009-2014 și cu 9% în anul de învățământ 2014-2015. Cu toate acestea, Moldova are 31 de universități, dintre care 20 aparțin statului, în unele dintre care învață câte 300 de tineri. Îngrijorat de această stare de lucruri, Ministerul Educației caută căi pentru reformarea învățământului superior.

Situația respectivă l-a determinat pe profesorul Romeo V. Țurcan de la Universitatea din Aalborg, Danemarca, să elaboreze împreună cu un grup de specialiști din RM și UE un proiect privind consolidarea autonomiei universitare în țara noastră (EUniAM). Proiectul a fost propus Ministerului Educației în 2015, dar deocamdată lucrurile nu se prea mișcă din loc, fiindcă recomandările echipei EUniAM par a fi pe cât de benefice, pe atât și de dureroase.
 
Proiectul EUniAM a costat 1,1 mln euro și a fost finanțat de UE, prin programul Tempus. Romeo V. Țurcan a aplicat la acest concurs împreună cu prorectorul Universității Tehnice din RM Larisa Bugaian. El spune că a ales un subiect riscant, înțelegând că obiectivele pe care le propune sunt foarte ambițioase, însă pot avea un impact decisiv pentru salvarea din impas a învățământului din țara noastră. Astfel, profesorul din Aalborg a format o echipă din reprezentanți ai mai multor universități din RM, care timp de trei ani (2012-2015) a studiat situația de la noi, în comparație cu reformele realizate în învățământul superior din Danemarca, Suedia, Lituania și alte state. Și, în cele din urmă, a elaborat un raport cu propuneri legislative privind modernizarea acestui sector.

„Academia reprezintă un sistem parazitar”

Pentru că orice universitate modernă se ocupă nu doar cu predarea, dar și cu cercetarea, și cu transferul de cunoștințe, echipa EUniAM a propus restructurarea Academiei de Științe (AȘM), printr-o eventuală lichidare, și transferarea celor 15 institute de cercetare ale acesteia către universități. „Academia reprezintă un sistem parazitar, sovietic, în care știința era concentrată în astfel de instituții, iar universitățile se ocupau doar de predare. În Europa există academii de științe de management, marketing sau istorie, dar ele nu sunt naționale, ci comunitare. Și nu fac cercetare, ci doar promovează știința făcută la universități”, susține Romeo V. Țurcan. Când i-am amintit de România, unde există academie, el ne-a spus că aceasta nu poate fi un exemplu pentru noi, deoarece reformele în învățământul de peste Prut au fost realizate în anii ‘90, de către experți din Marea Britanie și Franța. „Sistemul francez și cel britanic sunt incompatibile, de aceea și România are problemele ei”, a adăugat profesorul.

Romeo V. Țurcan, coordonatorul proiectului EUniAM

O altă lacună din sistem, în opinia lui Țurcan, este alocarea tuturor fondurilor bugetare destinate cercetării către AȘM, care, deținând monopolul în știință, le împarte institutelor sau universităților după bunul său plac. De aceea, echipa EUniAM a propus Guvernului să fondeze o Agenție pentru cercetare și inovare (ACI), care să gestioneze independent, prin concursuri de proiecte, acești bani. Proiectele câștigătoare ar putea fi finanțare atât din bugetul de stat, cât și de către oamenii de afaceri sau instituțiile internaționale, în funcție de partea interesată.

De ce trebuie să avem doar șase universități?

A doua propunere importantă din proiect, care a nemulțumit majoritatea rectorilor, prevede comasarea instituțiilor de învățământ superior. Astfel, în loc de 20 de universități de stat, ar urma să rămână doar șase: Universitatea de Stat (USM), Universitatea Tehnică (UTM), Aacademia de Studii Economice (ASEM) și Universitatea de Medicină, cu posibila schimbare a denumirilor acestora, precum și universitățile regionale din Bălți și Cahul. Eventual, ar putea face parte din sistem și Universitatea din Tiraspol, care ar fi cea de a șaptea. „Comasarea înseamnă contopire, dar nu lichidare, explică Țurcan. De exemplu, disciplina Drept de la ASEM, Universitatea Agrară și alte universități poate fi transferată la USM, pentru a se evita dublarea specialităților. Putem face multe permutări similare, pentru a ne limita la șase sau șapte universități”. Reforma respectivă este strict necesară, potrivit lui Țurcan, din cauza scăderii galopante a numărului de studenți. „În 2020 am putea avea 10-15 mii de studenți pe țară, deși, în Europa, la o singură universitate învață același număr de tineri. Atunci nu vom mai avea nici predare, nici cercetare, nici transfer de cunoștințe eficiente și vor scădea drastic șansele angajării tinerilor după absolvire”, menționează profesorul.

El nu vede sens nici în existența colegiilor universitare și propune ca studiile făcute la aceste instituții să fie introduse în curriculumul universitar, ca ciclu scurt, conform deciziei reuniunii interministeriale a statelor-membre ale Procesului de la Bologna, care a avut loc în 2015, la Erevan. „De ce să învățăm trei ani la colegiul de contabilitate, dacă putem studia această meserie la ASEM într-un an sau doi și să primim licență?”, se întreabă Țurcan.

„Problema nu constă în bani, ci în voința politică”

Echipa EUniAM recomandă și introducerea învățământului gratuit în RM. „Este o aberație totală ca cetățenii RM să plătească pentru studii în țara lor, cu atât mai mult, cu cât costul pentru învățarea unui student este în jur de 20-25 de mii de lei, pe când suma contractelor variază între 7-10 mii de lei. Astfel statul, plătind diferența, devine subsidiarul învățământului privat”, consideră Țurcan. De fapt, proiectul sugerează și modelul de finanțare a universităților. În primul rând, acestea urmează să fie trecute din subordinea altor ministere la Ministerul Educației. În al doilea rând, acest minister trebuie să creeze un Departament de învățământ superior, care să se ocupe nemijlocit de finanțare. „Problema nu constă în bani, ci în voința politică, susține Țurcan. Dacă bugetul pentru învățământul superior de circa 3,5% din PIB va fi alocat la doar șase universități, deja va fi o soluție. Totodată, comasarea instituțiilor va lăsa multe imobile libere, pe care statul ar trebui să le vândă, iar banii să-i împartă universităților existente. Și ACI urmează să aloce în învățământul superior de stat 80% din fondurile destinate cercetării, celelalte 20% revenind universităților private, în baza proiectelor depuse”.

Echipa EUniAM a depus raportul cu recomandări la Ministerul Educației în 2015, când ministru era Maia Sandu. „Noi am finalizat proiectul, dar implementarea acestuia ține de Executiv. Ulterior, s-au schimbat mai multe guverne și a fost necesară asigurarea continuității reformelor structurale cu impact de lungă durată. Am avut discuții și cu Banca Mondială și am înțeles că ei ar fi gata să acorde un suport financiar de circa 15 mln de euro la bugetul de stat, pentru punerea în practică a acestor reforme. Prin urmare, Ministerul Educației ar trebui să adreseze o astfel de cerere Băncii Mondiale, însă alegerea aparține nu doar politicienilor, ci și factorilor de decizie de la universități. Ori depun efort la nivel politic și instituțional și implementează reforma cu mai puțină durere, ori nu fac nimic și, în patru-cinci ani, sistemul se autodistruge cu dureri mult mai mari”, constată profesorul.

„Restructurările forțate vor întâmpina rezistență”

Realizând acest proiect, echipa EUniAM s-a condus și de exemplul danez, care a avut un succes formidabil. În 2006, când universitățile daneze deveneau din ce în ce mai puțin competitive pe plan internațional și pentru întreținerea lor se utilizau ineficient fonduri publice, ministrul învățământului superior s-a adresat la 11 universități și 15 centre de cercetare cu rugămintea de a fuziona timp de un an. În caz contrar, ministerul ar fi intervenit pentru a finaliza procesul. Astfel, în 12 luni, în Danemarca au rămas opt universități și două centre de cercetare.

Noi, însă, avem danemarca noastră, care n-ar rezista acestei reforme, consideră unii rectori din RM. Grigore Belostecinic de la ASEM este de părere că echipa EUniAM a lansat doar o idee ce-i aparține, dar nu o propunere oficială. El este de acord că în timpul apropiat RM nu va avea studenți pentru a menține 20 de universități publice, dar crede că universitățile mici ar trebui să se închidă de la sine. „Dacă vor fi impuse restructurări forțate, atenționează Belostecinic, ele vor întâmpina o rezistență foarte mare din partea mediului academic”. Alte universități, opinează aceeași sursă, nu pot să dispară și din alte motive: „Dacă va fi închisă Universitatea din Comrat, vom intra în scandal cu administrația UTA Găgăuzia. Dacă va dispărea Universitatea din Taraclia, vom avea neînțelegeri cu statul bulgar. Iar Universitatea Agrară, dacă a dispărut în Danemarca, nu trebuie să dispară și la noi, pentru că este una cu tradiții”.

Grigore Belostecinic

Belostecinic susține că în RM nu lipsește cercetarea, dar că nu există cereri pentru aceasta din partea agenților economici, nici posibilități de implementare a rezultatelor cercetării. În privința veniturilor obținute din cercetare și a învățământului gratuit, el face o comparație între Universitatea din Aalborg, cu un buget anual de 360 mln de euro, și UTM, care a avut un buget de cinci ori mai mic timp de 21 de ani. „Universitățile noastre cele mai bune au un buget anual de 70 de ori mai mic decât bugetul anual al universității din Aalborg”, precizează rectorul.

Nici Viorel Bostan, rectorul UTM nu este de acord cu lichidarea Universității Agrare sau a Academiei de Arte, însă vede nejustificată existența Universității de Educație Fizică și Sport și a universităților pedagogice din Chișinău, care, în opinia sa, ar putea fi comasate cu USM. „Universitățile mici ar avea o a doua șansă, de-ar fi comasate cu cele mari și dacă cele din urmă ar fi finanțate pe număr de studenți și ar câștiga bani din proiecte. Atunci am avea o concurență liberă, dar nu o economie planificată”, opinează Bostan.

„Viermele e în noi și ceva se întâmplă în sângele nostru”

Unul dintre cei mai mari susținători ai proiectului EUniAM este Gheorghe Ciocanu, rectorul Universității de Stat. El consideră că profesorii care nu fac cercetare sunt meșteșugari și ar trebui să lucreze la nivel preuniversitar. „Nu există universitate performantă fără cercetare, la fel cum nu există fântână fără izvoare. Nu poți face reforme radicale fără să doară pe cineva, dar la noi se pun accentele nu pe reforme, ci pe durere, și ne jelim unul pe altul. Viermele e în noi și ceva se întâmplă în sângele nostru. Noi creăm monopoluri și ne credem tari, dar nu avem curajul de a ne demonstra calitățile. Romeo Țurcan nu cunoaște mentalitatea asta provincială și vrea să ne aducă un suflu nou, dar feudalii noștri nu-l acceptă”, regretă Ciocanu.

Gheorghe Ciocanu

De cealaltă parte, cel mai inveterat oponent al lui Țurcan pare a fi Valentin Beniuc, rectorul Institutului de Relații Internaționale (IRIM). El este de părerea că în spatele acestei reforme s-ar afla Maia Sandu, iar prin proiectul EUniAM s-ar urmări scurgerea de fonduri europene în beneficiul câtorva persoane. „Proiectul costă peste un milion de euro. IRIM se află la al cincilea proiect european și eu înțeleg că o asemenea sumă este extrem de extrem de serioasă. Mai cunosc că, pentru realizarea practică a proiectului, Banca Mondială oferă 15 mln euro. Aici deja începi cu mama și termini cu găinile din gospodărie, tot omori, ca să câștigi așa bani. Aceasta nu e comasare, ci devorare a celorlalte universități. Ei vor să lichideze AȘM pentru a-i acapara edificiile și utilajele. Unicul lucru pentru care ei luptă sunt banii și imobilele”, spune Beniuc.

În schimb, lichidarea AȘM și transferarea institutelor sale la universități nu este sprijinită nici de către alți rectori. Gheorghe Ciocanu consideră că acest lucru este imposibil, fiindcă, pe de o parte, universitățile au problemele lor, iar pe de altă parte AȘM are centre și școli performante, care ar trebui să existe. Belostecinic este de părere că Academia trebuie să rămână ca centru de cercetare. „În universitățile europene și de peste ocean centrele de cercetare au apărut pe cale evolutivă. Mai întâi a apărut un om, apoi un laborator, care s-a transformat într-un institut”, adaugă rectorul. Doar Viorel Bostan este de acord cu transferarea institutelor AȘM la universități, dar crede că acest lucru nu poate fi făcut brusc.

„Această reformă este foarte serioasă”

Căutând să aflăm la ce etapă se află implementarea proiectului EUniAM sau dacă pe el s-a pus cruce, am discutat mai întâi cu Maia Sandu. Și ea este de acord cu raționalizarea sistemului prin comasarea universităților, dar nu și cu lichidarea AȘM. „Această reformă este foarte serioasă. Mai puține instituții înseamnă mai mulți studenți, înseamnă profesori care nu aleargă dintr-o instituție în alta, dar lucrează la o catedră și fac cercetare. Sunt de acord că cercetarea trebuie consolidată în învățământul superior, dar trebuie să pornim de la realitatea zilei de azi, când universitățile nu sunt pregătite pentru a prelua integral institutele Academiei”, afirmă ex-ministrul.

Maia Sandu

Ea menționează că a reușit să creeze condiții pentru fondarea școlilor doctorale și a pus universităților condiția că vor fi acreditate doar de vor face parteneriate cu instituțiile de cercetare științifică. Iar în 2014, în scopul raționalizării învățământului superior, ministerul a exclus specialitățile care nu sunt potrivite pentru anumite universități și a luptat pentru crearea Agenției naționale de asigurare a calității în învățământul superior și profesional. „Prin această agenție se poate de curățat piața. Dacă, în cazul instituțiilor de stat, putem merge pe raționalizare, având drept criteriu principal ineficiența, în cazul celor private mergem doar pe criteriul asigurării calității. În rest, eu am încercat să propun Guvernului recomandările echipei de experți, însă nu am reușit”, adaugă Maia Sandu.

După plecarea Maiei Sandu de la Educație, de proiect EUniAM s-a ocupat viceministrul Ion Șișcanu. Acesta susține că a fost nevoit să-și părăsească funcția după căderea Guvernului Streleț, deoarece, încercând să implementeze reforma EUniAM, a devenit „dușmanul numărul unu al Academiei”. Șișcanu mai spune că a solicitat rectorilor să vină cu propuneri în privința comasării universităților, însă aceștia s-ar fi opus. „În mediul academic, problema asta se discută în mod discret, căci unii rectori sunt membri ai AȘM. Vechiul Cod al Științei și Inovării (CȘI) asigura monopolul Academiei asupra științei și, când s-a propus modificarea acestuia, a căzut Guvernul. Mă acuzau că vreau să distrug Academia, deși am optat doar pe o restructurare. Eu am plecat și lucrurile au rămas baltă…”, afirmă Șișcanu.

Finanțarea pentru cercetare a fost trecută la Ministerul Educației

Ministrul Educației Corina Fusu ne-a spus că salută recomandările echipei EUniAM, ba chiar că a reușit deja să implementeze câteva dintre acestea. Potrivit ei, primul pas în această privință a fost crearea Agenției naționale de evaluare a calității în învățământul profesional (ANACIP) și elaborarea metodologiei de evaluare și acreditare a disciplinelor și a instituțiilor. „Mingea se află pe terenul acestei agenției, care le va permite să funcționeze doar universităților care au capacitate”, adaugă Fusu. Ministrul menționează că deja a fost retrasă disciplina Drept de la cinci universități private. Iar un alt pas important a fost trecerea finanțării pentru cercetare, destinată universităților, de la AȘM la Ministerul Educației, precum și crearea, printr-o hotărâre de Guvern, a școlilor doctorale.

Corina Fusu

„În continuare, așteptăm adoptarea noului CȘI, care prevede crearea Agenției pentru cercetare și inovare. Fără această Agenție, care va gestiona banii pentru cercetare, nu ne putem mișca înainte. Din păcate, adoptarea Codului este tergiversată la nesfârșit de AȘM, care ar vrea să-și mențină statutul de monopolistă în domeniul științei”, consideră ministrul.

„Intențiile lor sunt irealizabile”

Gheorghe Duca, președintele AȘM în ultimii 12 ani, cel care riscă să fie marele perdant al acestei reforme, aprobă parțial propunerile proiectului EUniAM, dar pe de altă parte afirmă că proiectul în cauză este „absolut aberant”. Chiar dacă raportul echipei EUniAM demonstrează că autorii s-au documentat cu lux de amănunte despre situația învățământului superior din RM, Duca spune contrariul: „Ei au făcut proiectul într-un apartament și n-au invitat la discuții pe nimeni. De aceea intențiile lor sunt irealizabile în forma în care le propun”.

Gheorghe Duca (foto: tribuna.md)

În opinia președintelui Academiei, RM nu are nevoie de universități regionale, iar comasarea instituțiilor de învățământ superior este benefică în cazul în care vor fi majorate salariile profesorilor, pentru ca aceștia să nu fie nevoiți să muncească la mai multe instituții. „Dacă Universitatea din Comrat nu are nici un cercetător, cu ce ocazie s-o numim universitate? Putem s-o transformăm într-un colegiu. La fel ca pe și cea din Taraclia, de pildă. În general, comasarea nu trebuie făcută mecanic, ci după discuții serioase cu mediul academic”, opinează Duca.

Acesta infirmă acuzațiile ce i se aduc, precum că ar fi tergiversat adoptarea noului CȘI și dă vina pentru această întârziere pe Ministerul Educației. Președintele AȘM susține că a cedat de bunăvoie și gestionarea fondurilor bugetare pentru cercetare. „Ce fel de monopoliști suntem noi, dacă am dat ministerului toți banii pentru cercetare în universități și în institutele ministeriale? Constat, însă, că ministerele desființează institutele, le privatizează și nu au nevoie de ele”, precizează el.

Întrebat ce părere are despre lichidarea Academiei prin transferarea institutelor de cercetare către universități, Duca ne-a răspuns: „Poftim, n-am nimic împotrivă! Însă experiența internațională ne arată că, începând cu anul 1600, nici un institut din nici o academie desființată nu a supraviețuit. Un institut de cercetare nu rezistă concurenței cu o catedră. Dacă ne vor lua institutele, vor construi cămine în locul lor”. Cu toate acestea, el dă de înțeles că ar accepta o eventuală schimbare a statutului Academiei și se arată aproape convins că președintele AȘM n-ar mai trebui să fie membru din oficiu al Guvernului. „În nici o țară, Academia nu aparține partidelor sau guvernelor. Cred că administrarea științei trebuie efectuată de către un minister sau de o agenție, iar Academia să devină o instituție independentă, formată din elita științifică și culturală, cu doar câteva instituții de cercetare în domeniul științelor fundamentale”, consideră Gheorghe Duca.

Menționăm că Romeo V. Țurcan este născut în or. Drochia, R. Moldova. El a absolvit Academia militară din Riga și și-a făcut masteratul și doctoratul în economie în Scoția. În anii 2005-2010, a condus Asociația Internațională Business și Parlament, care avea scopul de a facilita dialogul transparent dintre deputați și mediul de afaceri. Activează în calitate de profesor asociat de business și administrarea afacerilor la Universitatea din Aalborg, Danemarca, din anul 2010.