Nu a avut acces în Sala Unirii

Dintre fotografiile realizate de Samoilă Mârza la 1 Decembrie 1918, şase au fost făcute la Alba Iulia, cu scene de masă şi oameni la tribune oficiale. Trei fotografii au fost obţinute în dimineaţa de 1 Decembrie, cu delegaţia sa, în satul Galtiu. Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, locul în care s-a hotărât şi semnat actul Marii Uniri, astfel că din acest loc nu există nicio fotografie. În schimb, aparatul său de fotografiat se păstrează până în prezent în Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Nici după aproape 100 de ani nu există explicaţii clare cum de singurele fotografii de la cel mai mare act de voinţă al tuturor românilor au fost făcute de un tânăr de 32 de ani, venit dintr-un sat de lângă Alba Iulia. Cert este că nici Samoilă Mârza nu ştia că el urma să fie singurul „fotograf al Unirii”.

Unele surse istorice susţin că fotograful oficial al oraşului, Arthur Bach, angajat de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, ar fi boicotat evenimentul, însă altele arată că el nu a fost contactat, deoarece nimeni nu s-a gândit la acest aspect.

A făcut mai mult de cinci fotografii de la eveniment

Istoricul Muzeului Naţional al Unirii, Tudor Roşu, a declarat pentru MEDIAFAX, că, potrivit unei nepoate a lui Samoilă Mârza, tatăl acestuia a vândut doi boi, pentru a-i cumpăra aparatul de fotografiat. „Cu aparatul respectiv, a făcut poze toată viaţa şi a venit cu delegaţia din satul lui, Galtiu, la Marea Unire, fără să conştientizeze la momentul respectiv că nu este alt om cu aparat de fotografiat. Ulterior află treaba asta şi, sigur, după aceea fotografiile lui primesc o valoare deosebită, fiind singurele de la eveniment”, a spus Tudor Roşu.

La două decenii după Marea Unire, Samoilă Mârza a primit un certificat de singur fotograf al Unirii.
„După cum se demonstrează ulterior, nu sunt numai cinci fotografii, sunt mai mult de cinci. Este numărul de clişee pe care muzeul le-a achiziţionat în anii 1960, direct de la Samoilă Mârza. Celelalte existente, probabil, s-au distrus (…) Sunt trei fotografii cu scene de masă, unde se vede mulţimea şi trei de la tribunele oficiale. Mai sunt încă trei, se pare, cu delegaţia din care a făcut parte, în Galtiu, chiar în dimineaţa venirii spre Alba Iulia, la 1 decembrie. Samoilă Mârza mai are fotografii cu sfinţirea steagului de la Viena, în 14 noiembrie, şi imediat după Unire are cu intrarea Armatei Române la Alba Iulia, în 18 decembrie”, a mai spus Tudor Roşu.

A fotografiat și încoronarea Regelui Ferdinand cu Regina Maria

Potrivit directorului muzeului, Samoilă Mârza a donat o parte din fotografii mai multor personalităţi din politică, printre care lui Iuliu Maniu, Ion I. C. Brătianu sau Regele Ferdinand.

După 1 decembrie 1918, fotograful Unirii a imortalizat mai multe evenimente majore din perioada interbelică, printre care şantierul unde s-a construit Catedrala Încoronării, vizita Regelui Ferdinand din anul 1919 la Alba Iulia, încoronarea Regelui Ferdinand cu Regina Maria sau manifestările organizate pentru marcarea a zece ani de la Marea Unire.

În timpul Primului Război Mondial, Samoilă Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al Armatei, fiind trimis pe frontul din Italia. În cadrul luptelor, a ajuns până la Riga, Letonia.

La începutul anului 1919, el și-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adu¬na¬re de la Alba Iulia în chipuri”. Al¬bu¬mul a fost prezentat de delegația ro¬mână și la Conferința de pace de la Ver¬sailles, pentru ca aliații să vadă clar susținerea populară de care s-a bu¬curat evenimentul de la Alba Iulia. Alte exemplare au fost trimise Regelui Ferdinand I, primului-ministru Ion C. Brătianu, președintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului fran¬cez Berthelot și altor personalități ale vremii.

A folosit același aparat timp de 60 de ani

Samoilă Mârza s-a născut la 18 septembrie 1886, în satul Galtiu, comuna Sîntimbru, judeţul Alba, într-o familie de ţărani. La împlinirea vârstei de 7 ani, în anul 1893, a fost înscris în clasa întâi a şcolii greco-catolice din parohia Sîntimbru-Galtiu, protopopiatul Alba Iulia, absolvind şase clase primare, după care a urmat cursurile de şase clase de liceu la Alba Iulia. După liceu, în perioada anilor 1909-1911, a fost tri¬mis la Sibiu, unde a devenit ucenicul fotografului sibian Iainek.

Cu patru zile înainte de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Naţională. Fotograful şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia. În aceeași zi, a mai realizat și o fotografie cu stegarul Ion Arion mort (împușcat în gara din Teius în timp ce se deplasa spre Alba Iulia).

În ultimii ani ai vieţii, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit, în anumite momente, să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase evenimente istorice importante. Muzeul Naţional al Unirii a reuşit să cumpere direct de la el, în 1967, aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918, dar aparatul de mărit, şi clişeele cu fotografiile de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

În pofida importanţei istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit toată viața foarte modest, dovadă fiind şi faptul că, timp de aproape 60 de ani, a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918.

Are și pe mormânt o fotografie a Unirii

Samoilă Mârza este înmormântat în Cimitirul Maieri din Alba Iulia, iar la căpătâiul său este pusă una din fotografiile Unirii.
În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.
 
În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice, care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti. Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.
Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.