Unirea, de la idealuri la pragmatism
Dincolo de manifestațiile de stradă, ceva mai profund se remarcă, anume coagularea asociațiilor civice din Republica Moldova și România în jurul ideii că trebuie întreprinse măsuri instituționale între cele două state românești, pentru unirea lor.
Zeci de mii de oameni au participat la Marea Adunare Națională de la Chișinău, din 5 iulie. A fost prilejul lansării publice a unei rezoluții prin care s-a cerut României și Republicii Moldova să întreprindă măsuri de ordin instituțional pentru unificarea celor două state. Este o abordare pragmatică rezultată, la rândul ei, din faptul că nu mai puțin de 22 de organizații civice din Republica Moldova și-au dat mâna, formând Blocul Unității Naționale. Apare astfel o strategie coerentă pentru îndepărtarea graniței de la Prut, lucru pe care unioniștii îl văd realizabil în următorii trei ani, până la centenarul Marii Unirii de la 1918.
Marșul lui Ștefan cel Mare
Mai mult de 1.000 de basarabeni, în majoritatea lor tineri, au pornit apoi în „Marșul lui Ștefan cel Mare”, străbătând pe jos distanța între Chișinău și vama de la Ungheni, unde au ajuns pe 11 iulie. Au trecut pe teritoriul României, fiind așteptați de mii de oameni veniți din satele din apropiere, dar și din alte zone ale țării. De acolo au plecat, a doua zi, spre București, de data asta cu trenul, în ziua de 12 iulie fiind așteptați de alte mii de manifestanți în Piața Universității. Cu toții au pornit în marș prin capitala României, ajungând la Parlament, iar în cele din urmă la Președinție.
Primul Pod de Flori
Problema unirii celor două state românești reprezintă un deziderat care a părut realizabil încă din 1990, când încă nu se prăbușise Uniunea Sovietică. O zi intrată în istorie este cea de 6 mai 1990, când are loc primul Pod de Flori. Frontiera de peste 700 de kilometri de la Prut a fost deschisă și aproape un milion și jumătate de români intră în Basarabia prin opt puncte vamale, fără să aibă nevoie de pașaport. Lucrurile au luat o cu totul altă turnură după 27 august 1991, când apare pe harta lumii Republica Moldova, autoritățile de la Chișinău vorbind despre statalitea moldovenească, tema unirii cu România devenind secundară.
Tinerii de azi, mai deciși în planurile lor
Noua generație de unioniști, tineri de 20-25 de ani, pare azi mult mai decisă în atingerea acestui obiectiv. Platforma Unionistă „Acțiunea 2012”, apărută cu patru ani în urmă, din unificarea diverselor asociații din România și Republica Moldova, dă dovadă de consecvență în acțiunile sale. Este și unul dintre principalii promotori ai campaniei unioniste din ultimele zile, de la Chișinău și București. Cine pune azi mai multe piedici ideii de unificare? Este o întrebare la care președintele „Acțiunii 2012”, George Simion, nu ezită să răspundă – „clasa politică de la Chișinău”. Cum s-ar vota mâine în Parlamentul de la Chișinău chestiunea unirii cu România? „Cel mult 30 de parlamentari ar vota pentru”, din totalul celor 101 parlamentari, este opinia exprimată de Maria Ciobanu, deputat din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova.
Iohannis și Ponta, uniți în gânduri, pe Facebook
Primii doi oameni în statul român, președintele Klaus Iohannis și premierul Victor Ponta, au avut ieri cuvinte de apreciere față de efortul tinerilor unioniști. „Sunt foarte impresionat de drumul pe care îl fac tinerii de la Chișinău la București. Prin gestul lor temerar, ei au dovedit, cu toată forța unei generații care se simte profund europeană, că drumul nostru are o destinație comună. Sunt convins că oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune”, a scris președintele pe contul său de Facebook. Aceeași modalitate de comunicare, pe rețelele de socializare, a fost utilizată și de premier. „Consider că românii de pe ambele maluri ale Prutului au un destin comun (pe care doar nedreptatea istoriei l-a întrerupt de mai multe ori!). Și cred că oamenii tineri și sinceri au mai mult curaj și mai multă putere în realizarea acestui destin comun decât politicienii!”. Mare dreptate au câteodată politicienii…
sursa: romanialibera.ro