Vasile Budescu, moldovean în Irlanda: Statul nostru are viitor doar împreună cu România, pentru că R. Moldova este acea Basarabie, despărțită de Țara-mamă

Vocea Basarabiei: Invitatul ediției de astăzi este Vasile Budescu, unul din cei mulți, unul din acea mare armată a cetățenilor Republicii Moldova, care au decis să ia calea străinătății. Spunem cu multe ocazii că mai mult de un milion de cetățeni ai Republicii Moldova s-ar afla astăzi peste hotare și întrebarea e – de ce peste hotare se poate, iar acasă mai puțin se poate?

Vasile Budescu: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație! Probabil că plecările acestea își au rostul, acolo cei care fac parte din tineret au mai multe oportunități să se dezvolte și, cu atât mai mult, înțeleg că a face studii peste hotare sau a lucra ai mai multe perspective și, totodată, există avansarea asta în carieră. Bineînțeles că din cauza asta tinerii preferă să plece, dar aș putea spune că îmi pare rău că ei pleacă din Moldova.

Vocea Basarabiei: Și până nu demult se vorbea despre exodul de brațe de muncă, acum tot mai mult se vorbește despre exodul de creiere?

Vasile Budescu: Da, așa este. Muncesc și eu peste hotare, aici basarabenii sunt foarte lăudați. Adică, cu oricine discut, când aud că suntem din Republica Moldova, ei spun că noi suntem foarte punctuali și, totodată, iubim să muncim.

Vocea Basarabiei: Și atunci, alte societăți vă adoptă cu ușurință și Moldova rămâne abandonată de către tinerii acestui stat?

Vasile Budescu: Eu am avut o tentativă de a rămâne în Moldova după 3 ani de zile de străinătate, am rămas aici un an de zile, după care am văzut că nu-s niciun fel de schimbări în Republica Moldova și am decis să plec înapoi. Cu atât mai mult că, lucrând în domeniul securității, am văzut foarte multe oportunități și de creștere în carieră, și de salariu și, totodată, în colectiv eram binevenit.

Acolo nu există bariera aceasta ierarhică, dacă suntem șefi, mai punem și un pic de birocrație, acolo toți suntem egali și ne comportăm ca atare, nici nu se observă că cineva este manager, cineva este director și cineva este un coordonator oarecare. Și eu fac parte din categoria de coordonatori.

Vocea Basarabiei: Da, hai să vorbim. Vasile Budescu se află în Irlanda de câți ani?

Vasile Budescu: Inițial am fost pe 3 ani, după am făcut o întrerupere de un an și acum a mai trecut un an de când am revenit, adică de 4 ani.

Vocea Basarabiei: 4 ani totuși e o perioadă relativ scurtă, pentru că dacă ne gândim când a început primul val al acestui fenomen, vreo 25 de ani în urmă…

Vasile Budescu: Exact, dar mai mare a fost valul atunci când România a intrat în Uniunea Europeană, mulți au dobândit cetățenia română și bineînțeles că au plecat. Cu regret, mulți dobândesc această cetățenie ca să poată munci peste hotare, dar aș putea spune că suntem un popor român împreună.

Vocea Basarabiei: Ajungem și la acest subiect, dar Irlanda e o țară care mai mult se aseamănă cu Republica Moldova ca dimensiune sau se deosebește? Pentru că, dacă facem o retrospectivă, Irlanda a fost o țară săracă vreo 40-50 de ani în urmă, dar iată că a reușit să devină un stat atractiv pentru migranți.

Vasile Budescu: Mie de mai multe ori mi se pune această întrebare – cum o țară aflată pe o insulă a reușit să se dezvolte astfel încât a ajuns să ocupe locul 6 în topul celor mai bogate țări din Uniunea Europeană?

Vocea Basarabiei: Și cum a reușit?

Vasile Budescu: Probabil că a atras foarte multe companii internaționale, pentru că nu vreau să fac publicitate companiilor, dar și-au adus investițiile acolo cele mai mari companii și, totodată, oamenii sunt mai lejeri, ei au o cu totul altă abordare față de viață.

Având o populație de peste 4 milioane de cetățeni, ei au trecut prin foarte multe greutăți – nu au avut gaze, se încălzeau cu lemne, erau tăiate pădurile, dar, uitați-vă, au reușit. Dacă este dorință și coloană vertebrală, eu cred că se va reuși și în Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Iată, voi insistați pe nevoia schimbărilor. Schimbări, într-adevăr, trebuie făcute. Schimbare înseamnă, în primul rând, reformă; reforma, pe de o parte, devine un cuvânt de ocară pentru mulți cetățeni, pentru că se vorbește de 30 de ani că e nevoie de aceste reforme, unele au început, unele au eșuat, altele au dat și rezultate modeste, altele încă se mai implementează, cine face această schimbare dacă voi ați ales să plecați, să nu puneți umărul aici?

Vasile Budescu: Bineînțeles că guvernarea ar trebui să facă aceste modificări.

Vocea Basarabiei: Și toată responsabilitate se plasează doar pe umerii guvernării? Guvernarea are nevoie împreună cu cetățenii să facă transformările.

Vasile Budescu: Eu înțeleg că trebuie, dar guvernarea ar trebui să dea oportunități bune tinerilor de a se implica. Cu atât mai mult, ei ar trebui să înțeleagă, dacă să vorbim despre actuala guvernare, având atâtea mandate în Parlamentul Republicii Moldova…

Vocea Basarabiei: 63…

Cu 63 de mandate, eu aș spune că ar trebui să se facă mai multe. Din păcate, în Republica Moldova se vorbește că se fac reforme, dar cetățeanul nu simte aceste reforme. Bunăoară, eu nu le simt. Chiar recent am văzut cum un inculpat a fugit din instanța de judecată. Și atunci, care este rezultatul reformei în justiție? Eu aș spune că e zero.

Vocea Basarabiei: Și cum îți explici faptul că această reformă în justiție de atâția ani tot se zice că are loc, dar ea se împotmolește sau trenează, sau că sunt multe interese, sau că nu există suficientă voință pe interior ca să se facă curățenie în sistem?

Probabil avem nevoie de oameni cu coloană vertebrală și care înțeleg ce înseamnă acele reforme și, totodată, să aibă experiență, să nu vină oameni care au puțină experiență.

Vasile Budescu: Cum au reușit frații noștri români? Prin reforme, bineînțeles, dar au avut oameni responsabili care au fost concentrați anume pe reforme. Când se adoptă o lege, parlamentarii ar trebui să se gândească ce beneficii vor avea cetățenii în urma acestei legi, doar că la noi numai se vorbește: reforme, reforme…, dar, din păcate, nu se fac atât de mari reforme.

Vocea Basarabiei: Vasile Budescu pentru cine a votat la alegerile parlamentare, prezidențiale?

Vasile Budescu: Pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, bineînțeles.

Vocea Basarabiei: De ce ai decis atunci să-ți dai votul pentru PAS?

Vasile Budescu: Am decis, pentru că eram într-un pericol, ar fi putut reveni la putere ex-președintele Dodon. Apropo, n-am să uit niciodată că el a spus că „diaspora este o comunitate paralelă” și, în același timp, am votat pentru că voiam să mergem în Uniunea Europeană. Totodată, aș vrea să spun că ar trebui să facem Unirea cu România, pentru că, după părerea mea și a colegilor din diasporă cu care am posibilitatea să comunic, Republica Moldova are viitor doar împreună cu România, pentru că Republica Moldova este acea Basarabie care este despărțită de Țara-mamă de râul Prut. Am acum o invitație să particip la un proiect, săptămâna viitoare voi merge în România, bineînțeles că mi-aș dori acest proiect să-l aduc în Republica Moldova, dar încă nu pot să spun multe detalii, fiindcă urmează să vedem.

Vocea Basarabiei: Dar măcar în ce domeniu?

Vasile Budescu: În domeniul afacerilor.

Vocea Basarabiei: Afacerile au multe ramuri…

Vasile Budescu: În domeniul energetic, adică ce ține de panouri solare, dar urmează să discutăm cu colegii de acolo.

Vocea Basarabiei: Dar atunci când vorbiți despre acest deziderat – reUnirea cu România -, cum vă imaginați că s-ar produce acest proces?

Vasile Budescu: În primul rând, scoatem vămile de pe râul Prut și, totodată, ne subordonăm legilor din România, prin faptul că DNA-ul să treacă Prutul. Eu cred că asta este cea mai bună metodă, pentru că avem instituții, ele funcționează, trebuie să zicem că și PAS a făcut și lucruri frumoase și binevenite în ceea ce ține de compensările la gaze, pe care sper să nu trebuiască să le întoarcem prin taxe, dar, dacă DNA-ul ar veni pe teritoriul Republicii Moldova, eu cred că ar face foarte multe lucruri interesante.

Chiar dacă, trebuie să recunoaștem, și în România corupția este la un nivel destul de mare, dar paradoxul este că România a reușit în ultimii ani să ajungă în top 10 cele mai dezvoltate țări, a crescut semnificativ în comparație cu alte state.

Vocea Basarabiei: Deci, înțeleg că Vasile Budescu este adeptul Unirii, dar face parte din Partidul Național Moldovenesc?

Vasile Budescu: Bineînțeles!

Vocea Basarabiei: Dar, din câte știu, liderul acestui partid, Dragoș Galbur, a spus că prioritatea nr. 1 nu este reîntregirea?

Vasile Budescu: Este, doar că noi vrem și în Uniunea Europeană, și în România. Deoarece avem acum aproape războiul din Ucraina, chiar dl președinte la ședință a spus că ar putea statul să facă o alianță cu NATO, dacă nu greșesc, pentru că a fost o ședință mai tăcută, a spus să facem o alianță cu NATO prin reunificare cu NATO, ca să fim protejați în caz de primejdie.

Vocea Basarabiei: Pentru asta ar trebui ca Republica Moldova să renunțe la neutralitate, să depună o cerere, pentru ca să fie acceptată acolo la Cartierul NATO. Dar, cel puțin, Ucraina de când insistă pe schimbarea statutului său și obținerea protecției NATO?

Vasile Budescu: Noi nu trebuie să uităm că Federația Rusă nu este atât de departe, este la 30 de kilometri de la noi și pericolul este destul de mare.

Vocea Basarabiei: La 30 de kilometri e regiunea transnistreană…

Vasile Budescu: Dar acolo sunt separatiștii, adică sunt și cetățeni ai Republicii Moldova, dar este și armata Rusiei.

Vocea Basarabiei: Dar de ce ai vrut să devii membru de partid?

Vasile Budescu: Am primit această propunere să ader la acest partid, dl Galbur a fost în diasporă, ne-am întâlnit la Dublin. Și d-lui entuziasmat, cu foarte multe idei patriotice, a spus: „De ce să nu facem noi, tinerii, un partid și să mergem înainte, pentru că-i de ajuns cât această țară a fost golită, furată și, totodată, mulți care au făcut rău Republicii Moldova nu sunt pedepsiți, nu vedem niciunul să stea în penitenciar, în mare parte sunt fugari?”. Și întrebarea mea: Noi îi condamnăm, dar cine stă la pușcărie? Cea mai mare greșeală a PAS-ului asta este.

Vocea Basarabiei: Bine, dar sunt 60 de partide și în fiecare din aceste formațiuni politice este și aripa tânără?

Vasile Budescu: Noi acum suntem la început de cale și bineînțeles că nu suntem atât de răsunători cum sunt acei care-s acum la vedere, dar urmează să ajungem și noi la vedere, pentru că avem și mesaje foarte importante, care sunt susținute îndeosebi de partea de nord, la sud încă nu am reușit, dar sunt sigur că o să ajungem și acolo.

Vocea Basarabiei: Hai să vorbim despre ceea ce se întâmplă în diasporă, să facem portretul-robot al cetățeanului Republicii Moldova aflat peste hotare. Cine este cel care a ales calea străinătății – cel sărac, cel care nu a reușit să se realizeze aici, cel care a vrut mulți bani, cel care s-a gândit să meargă pentru o perioadă scurtă și să revină acasă cu bani pentru a-și asigura spațiu locativ, o mașină sau cei care au reușit să pună la ciorap și să aducă investiții în Republica Moldova?

Vasile Budescu: Sunt persoane din toate categoriile, sunt și din cei care au probleme ce țin de credite, probleme familiale etc. Bine, eu am făcut parte din categoria de oameni care merg peste hotare să-mi fac de o locuință, de o mașină și niște bani de investit și să revin în Republica Moldova, doar că a rămas numai visul.

Vocea Basarabiei: Acesta a fost visul, ca să mergi pe o perioadă scurtă?

Vasile Budescu: Da, după facultate am activat o perioadă de timp, apoi am plecat peste hotare.

Vocea Basarabiei: A mai fost cineva din cei apropiați peste hotare?

Vasile Budescu: Sora era deja peste hotare și, bineînțeles, am mers la ea, după care am început să mă integrez acolo și vreau să vă spun că sunt foarte respectat.

Vocea Basarabiei: Sora e acolo și acum?

Vasile Budescu: Da, și ea a spus că nu vede viitor în Republica Moldova pentru copilul ei, care s-a născut acolo. Și asta pentru mine este foarte dureros.

Vocea Basarabiei: Deci, ea vede viitorul copilului acolo, în Irlanda?

Vasile Budescu: El învață și limba română, dar vine în Republica Moldova doar în vacanță, că ei deja au casă acolo.

Vocea Basarabiei: Dar din rude a mai lucrat cineva peste hotare?

Vasile Budescu: Nu.

Vocea Basarabiei: Și cum se câștigă banul peste hotare?

Vasile Budescu: Ești remunerat așa cum trebuie, adică nu să stai cu grijă. Bineînțeles, dacă depui mai mult efort, crește și câștigul, dar nu merge vorba doar de câștig, ci și de atitudinea față de oameni. De exemplu, eu am început activitatea în calitate de simplu bodyguard, după care peste două luni am fost avansat. Irlandezii pun mare preț pe oamenii punctuali și responsabili. Dacă ai spus, trebuie să te ții de cuvânt.

La momentul de față sunt coordonatorul unei echipe de 40 de subalterni, dar n-ar fi corect să spun „subalterni”, mai curând sunt coechipieri. Sunt un pic dur cu ei, pentru că așa necesită acest serviciu, întrucât totuși este vorba despre viață.

Vocea Basarabiei: Dar primul job care a fost?

Vasile Budescu: Primul job a fost, țin minte, la o fabrică, împachetam produse. Imaginați-vă, venind de la o bancă, unde eram la cravată și semnam contracte…

Vocea Basarabiei: De ce la bancă?

Vasile Budescu: Pentru că mi-am făcut studiile în domeniul financiar-bancar.

Vocea Basarabiei: Și atunci, mă gândesc că salariul nu ar fi fost…

Vasile Budescu: Să vă spun ce salariu aveam eu atunci?

Vocea Basarabiei: Da.

Vasile Budescu: Aveam 3.400 de lei.

Vocea Basarabiei: În ce an?

Vasile Budescu: În 2016-2017.

Vocea Basarabiei: 3.400 de lei?…

Vasile Budescu: Da, 3.400 de lei și la sfârșit de an primeam al 13-lea salariu, adică așa era pe atunci.

Eu cred că pentru un student statul ar trebui să facă mai multe oportunități. Îmi place cum a făcut pentru studenții de la Universitatea de Medicină și Farmacie, după finalizarea studiilor li se dă o anumită sumă.

Vocea Basarabiei: Să rămână să activeze după ce termină studiile?

Vasile Budescu: Da, li se achită o sumă și asta este foarte bine. Eu cred că nu doar pentru ei ar trebui, dar pentru toți absolvenții instituțiilor de învățământ superior ar trebui acordată această indemnizație și alte facilități.

Spre exemplu, în Irlanda la nașterea unui copil se alocă în fiecare lună o indemnizație, cu care se acumulează un buget și cu acel buget la atingerea vârstei de 18 ani copilul poate să apeleze la Programul „Prima casă”, cu 10% și să-și ia o casă. Și nu doar asta.

Sursa: voceabasarabiei.md