Veaceslav Untilă, deputat, vicepreședinte al Partidului Liberal: O politică mai puțin deșteaptă

Fac această constatare după o analiză profundă a contextului în care ea a fost adoptată, inclusiv a contextului internațional.
Puțini au atras atenția, dar această declarație a fost votată practic a doua zi după ce Statele Unite ale Americii au anunțat că, în 2017, își vor spori prezența armată în Estul Europei. Mai multe mijloace de informare în masă de peste hotare, citând Pentagonul, au scris cu această ocazie că măsura constituie un răspuns la „agresivitatea Rusiei”. Astfel, începând cu luna februarie a anului viitor, americanii vor avea o brigada de blindate desfășurată în permanență, prin rotație, în țările Europei de Est. Fiecare brigadă, formată din 4 200 de soldați, tancuri și vehicule blindate, va rămâne nouă luni pe teritoriul european, după care va fi înlocuită de o altă brigadă. Pentagonul nu a anunțat încă în ce țări vor ajunge noile trupe, dar România se află pe listă. Așa afirmă unele surse cu autoritate.

Iarăși, puțini au atras atenția că Declarația Parlamentului Republicii Moldova a venit imediat după vizita efectuată la Chișinău de către vicepremierul rus de Externe, Grigori Carasin. Nu se știe ce exact a discutat oficialul rus cu demnitarii moldoveni, dar și cu administrația de la Tiraspol, deoarece în comunicatele oficiale s-au strecurat doar câteva teze de ordin general (la unele dintre acestea m-am referit anterior într-o postare pe blogul meu personal). Nu putem exclude că s-a discutat și intenția SUA privind sporirea prezenței sale militare în Europa de Est, inclusiv în apropierea frontierelor Republicii Moldova. Apropo, în acea postare analizam „barterul” care, probabil, a fost propus de Rusia – redeschiderea pieței rusești pentru produsele moldovenești în schimbul politicii pașilor mici în procesul de reglementare a problemei transnistrene. În lumina faptelor descrise în prezentul material, putem deduce că „barterul” a fost mult mai cuprinzător și a vizat și acea Declarație a Parlamentului. Iar dacă mai adăugăm aici și campania de justificare din presa autohtonă, precum că Moldova trebuie să profite de „mâna de ajutor” întinsă de Rusia în condițiile în care nu are un acord cu Fondul Monetar Internațional, iar situația în țară este extrem de grea, obținem un tablou integru.

De asemenea, puțini au atras atenția că, atunci când SUA făceau anunțul privind sporirea prezenței militare în Europa de Est, iar Parlamentul Republicii Moldova adopta declarația de tristă faimă, la nivel internațional a reapărut subiectul aderării Ucrainei și Georgiei la NATO. Iar în discuție acest subiect a fost readus de către reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko. El a amintit de decizia Summit-ului NATO de la București din 2008, care deschide celor două țări calea de aderare la NATO. „Este imposibil de imaginat situaţia când aceste ţări ar continua să nutrească speranţa că vor adera la NATO, iar Alianţa ar pregăti în mod real planuri pentru primirea lor, întrucât aceasta ar face să explodeze situaţia şi va plasa Europa în pragul unei crize a cărei dimensiune şi amploare astăzi sunt imposibil de imaginat”, a declarat el. Deci, e clar că Rusia se teme că țările ex-sovietice ar putea porni pe calea aderării la NATO și, dacă în cazul Ucrainei și Georgiei situația e diferită, Kremlinul a dorit să se asigure că măcar Republica Moldova nu va merge pe această cale. Astfel, ne-am pomenit cu Declarația Parlamentului de care vorbeam mai sus.

Urmărind curentul de opinie în plan internațional, devine clar că viitorul Summit al NATO, care urmează să aibă loc la Varșovia, este de o importanță crucială. Aceeași Rusie admite ideea că ar putea fi adoptate decizii ce ar viza unele state ex-sovietice și avertizează asupra inadmisibilității unui astfel de scenariu. Iar Parlamentul Moldovei, în loc să analizeze atent situația internațională, pentru a lua cele mai bune decizii la momentul oportun, se autoexclude din planurile occidentalilor de a asigura un spațiu protector fostelor state sovietice și se dă totalmente pe mâna rușilor, care încalcă principiul de neutralitate al țării noastre, menținându-și timp de peste două decenii armata în estul Republicii Moldova. Într-adevăr, e cel puțin straniu, cum poți să pledezi pentru apărarea suveranității și consolidarea statalității, să elaborezi o declarație politică pentru a fixa o dată în plus acest deziderat, dar să nu-ți arăți îngrijorarea și să nu ai curajul să ceri retragerea neîntârziată a unor forțe militare străine de pe teritoriul declarat neutru și independent al Republicii Moldova. În lumina acestor fapte, Declarația Parlamentului este nu doar lipsită de logică, ci și periculoasă pentru viitorul Republicii Moldova.

Lucrurile trebuie privite mult mai larg și, în primul rând, vom lua în calcul afirmația care se vehiculează tot mai des că, după ce situația în Siria a început să se calmeze, după ce situația în Orientul Mijlociu a început să fie ținută sub un control anume, după ce alte zone de conflict la nivel mondial au devenit cât de cât „controlabile”, noile confruntări s-ar putea muta în Europa, în special, în Europa de Est. Aceste presupuneri sunt confirmate indirect și de intenția SUA de a-și spori prezența militară în zona respectivă, și de avertismentele Rusiei, și de afirmațiile care se fac în contextul acțiunilor de viitor ale NATO. Și iată că, atunci când pregătirile respective sunt pe punctul de a fi declanșate, Moldova comite o eroare atât de gravă. Mi se pare că aici nu e vorba doar de lipsă de viziune, ci și de iresponsabilitate.

Se știe că țările mari fac politică mare, iar țările mici sunt condamnate să facă o politică deșteaptă. Din păcate, prin Declarația menționată a Parlamentului, Republica Moldova a demonstrat că nu poate face o politică deșteaptă.  

Veaceslav Untilă, deputat, vicepreședinte al Partidului Liberal