În cele ce urmează, aş vrea să mă refer anume la alegerile din capitală, care, în opinia mea, sunt de o importanţă deosebită. Aş spune chiar de o importanţă mult mai mare decât alegerile din 2007 şi 2011. Or, acest scrutin trebuie privit inclusiv şi prin prisma noilor tendinţe geopolitice, a situaţiei create în spaţiul ex-sovietic şi care ne vizează direct.
Se ştie că Rusia face tot posibilul pentru a deturna fostele republici sovietice de pe calea integrării europene. De exemplu, în Ucraina, Kremlinul a mers la declanșarea unui război deschis, care a luat numeroase vieţi omeneşti, a distrus destine şi a aruncat în haos cel mai mare stat european. Despre alte scenarii de acelaşi fel se vorbeşte cu îngrijorare la diferite foruri internaționale. Strategia Rusiei este una cât se poate de clară: aduce în fruntea anumitor regiuni sau oraşe lideraşi loiali, pe care-i controlează totalmente, apoi, prin intermediul acestora, provoacă tendinţe separatiste, le alimentează un timp, după care trece la exercitarea presiunilor asupra conducerii centrale a ţării. Dacă aceasta nu cedează, sunt aplicate alte scheme și modalități mult mai violente, care finalizează cu detaşarea teritoriilor menţionate de restul ţării.
Nu cred că este întâmplător interesul tot mai sporit manifestat de Rusia faţă de unele regiuni ale Republicii Moldova. Dacă anterior mâna Kremlinului se vedea doar în alegerile parlamentare sau atunci când în joc erau puse primele funcţii în stat, acum asistăm la o schimbare de tactică. Am văzut cu toţii ce implicare masivă a avut Rusia în alegerile din Găgăuzia, câştigate din primul tur de candidatul susţinut masiv de Moscova, Irina Vlah. Am văzut apoi cum Renato Usatîi, care la un moment dat parcă era interesat de lupta pentru primăria Capitalei, pentru a nu-i încurca Zinaidei Greceanîi, a fost paraşutat la Bălţi, unde a şi ajuns primar. Am văzut ce s-a întâmplat la Orhei, unde Ilan Shor, un personaj care nu-şi ascunde simpatiile faţă de Moscova, a câştigat primăria din primul tur (deși are interdicţie de intrare în Rusia, până la urmă, Ilan Shor tot omul Moscovei se va dovedi a fi). Am văzut ce s-a întâmplat în alte localităţi, inclusiv în unele oraşe cu pondere, în care în turul doi au ajuns reprezentanţii partidelor pro-moscovite. Cu alte cuvinte, Moscova a folosit alegerile locale generale din acest an pentru a pune la temelia stabilităţii, integrităţii teritoriale şi viitorului statului Republica Moldova mai multe mine cu efect întârziat.
Pe fondalul acestei situaţii, bătălia pentru primăria Capitalei este una extrem de importantă. Aş zice chiar că, de rezultatele acestei bătălii depinde viitorul ţării. Închipuiţi-vă numai pentru un minut ce s-ar putea întâmpla dacă Zinaida Greceanîi ar deveni primar general al municipiului Chişinău. La prima indicaţie a Moscovei, aceasta ar provoca un conflict direct cu autorităţile centrale. La prima indicaţie a Moscovei, ar putea ieşi cu critici dure la adresa cursului de integrare europeană a Moldovei. La prima indicaţie a Moscovei, ar putea veni cu diverse iniţiative privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală. La prima indicaţie a Moscovei, ar putea cere federalizarea Moldovei, Chişinăul (cum spuneau anterior diverse personaje aflate în slujba Kremlinului) urmând să devină subiect al acestei federaţii.
Eu nu mai vorbesc deja că accederea la cârma Capitalei a Zinaidei Greceanîi ar însemna scindarea în continuare a societăţii, aşa cum îşi doresc toţi acei care se află în serviciul Kremlinului. Nu cred că cineva se mai îndoieşte nici de faptul că pentru socialişti această funcţie este însemnată nu din punctul de vedere al soluţionării problemelor Capitalei, ale cetăţenilor, ci e percepută ca o trambulină politică, ce le-ar permite să se relanseze după eşecul suferit în alegerile locale, ca mai târziu să poată pretinde la preluarea puterii la nivelul întregii ţări. Oare de un așa primar are nevoie Capitala? De un om care vrea să folosească Chişinăul pentru a pune ulterior pe tavă ruşilor întreaga ţară?
Este absolut evident că Chişinăul nu poate fi antrenat în lupte politice şi geopolitice. Chişinăul are nevoie de dezvoltare, de continuarea tuturor acelor proiecte care au fost demarate cu succes în ultimii opt ani. Urmează a fi susținute eforturile îndreptate spre îmbunătăţirea infrastructurii, spre înnoirea parcului municipal de troleibuze şi autobuze, de ameliorare a climatului investiţional etc. Nu în ultimul rând, Capitala trebuie să rămână un portdrapel al integrării europene a Republicii Moldova, aşa cum a fost în toţi aceşti ani. Iar asemenea obiective pot fi atinse doar cu Dorin Chirtoacă în funcţia de primar general al municipiului Chişinău!
În final, aş vrea să menţionez un singur lucru: Chişinăul a fost tot timpul o oază a democraţiei şi un spaţiu în care flacăra libertăţii şi integrării europene a ars necontenit, chiar şi atunci când practic întreaga ţară era scufundată în bezna guvernării totalitare a comuniştilor. Forţele revanşarde niciodată nu au reuşit să pună mâna pe Chişinău, chiar dacă au depus eforturi colosale în acest sens. De aceea, duminică, 28 iunie, trebuie să le mai dăm o lecţie acestor forţe şi împreună, prin votul nostru solidar pentru Dorin Chirtoacă, să le dovedim că Chişinăul a fost, este şi va fi un oraş european, un oraş al libertăţii, în care nu au ce căuta slugile Moscovei şi agenţii unor interese străine capitalei Republicii Moldova.
Veaceslav Untilă, deputat, vicepreședinte al Partidului Liberal
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
