Joi, 23 februarie, Adunarea Generală a ONU a cerut retragerea imediată a trupelor ruse care au invadat Ucraina în urmă cu un an, votând cu o majoritate foarte largă o rezoluţie care cere, de asemenea, o pace ”justă şi durabilă”, transmite AFP și Agerpres.
Rezoluţia adoptată reafirmă ”angajamentul” faţă de ”integritatea teritorială a Ucrainei” şi ”cere” ca Rusia ”să-şi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate forţele militare de pe teritoriul ucrainean în cadrul graniţelor recunoscute internaţional ale ţării”, o referire la teritoriile anexate de Rusia.
De asemenea, ONU a mai solicitat o ”încetare a ostilităţilor” şi ”subliniază necesitatea realizării, cât mai curând posibil, a unei păci cuprinzătoare, juste şi de durată în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei Naţiunilor Unite”.
Rezoluţia fără caracter obligatoriu a primit 141 de voturi pentru, 7 împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord, Mali, Nicaragua, Eritreea), în timp ce 32 de ţări s-au abţinut, inclusiv China şi India, din totalul celor 193 de state membre ale ONU, potrivit Agerpres.
În octombrie 2022, 143 de ţări au condamnat anexarea mai multor teritorii ucrainene de către Rusia, cinci ţări votând împotrivă.
De miercuri, reprezentanţi din zeci de ţări au luat cuvântul la tribuna ONU în sprijinul Ucrainei, în timp ce Kievul a îndemnat membrii comunităţii internaţionale să aleagă între ”bine şi rău”.
De un an de când Rusia îşi foloseşte dreptul de veto pentru a împiedica orice acţiune referitoare la Ucraina în cadrul Consiliului de Securitate, Adunarea Generală este cea care a preluat acest dosar.
Chiar dacă rezoluţiile nu sunt obligatorii, ele ”nu sunt doar o bucată de hârtie”, a declarat joi, 23 februarie, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, considerând că ele reflectă preocupările comunităţii internaţionale.
„Nu trebuie peste un an să ne întâlnim din nou pentru a marca cea de-a doua aniversare a acestui absurd război de agresiune”, a afirmat ministrul de externe japonez Yoshimasa Hayashi, care şi-a exprimat speranţa într-un ”summit pentru pace” în 2024.
Dar ”Rusia nu arată nicio dorinţă de pace (…). Ea nu cunoaşte decât pacea tăcerii, a morţilor şi a ruinelor”, a mai avertizat omologul ei francez, Catherine Colonna.
O ”cale către pace” care este totuşi ”foarte clară”: ”Rusia trebuie să înceteze bombardamentele”, a insistat şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock. ”Nu este pace când un agresor îi cere victimei să renunţe”.
Săptămâna aceasta, Vladimir Putin a promis că îşi va continua metodic ofensiva în Ucraina, într-un discurs cu retorică anti-occidentală amintind de Războiul Rece. Ambasadorul său la ONU, Vassili Nebenzia, a atacat ţările occidentale, pe care le-a acuzat, ”în dorinţa lor de a înfrânge Rusia”, și că sunt ”gata să cufunde întreaga lume în abisul războiului”.
Acest război nu este o chestiune a ”Occidentului împotriva Rusiei”, a declarat Josep Borrell. ”Acest război ilegal afectează întreaga lume: nordul, sudul, estul şi vestul”. Este chiar un ”război globalizat”, dar ”nu un război mondial”, a mai comentat el, subliniind impactul invadării Ucrainei asupra întregii planete, potrivit surselor citate.
Menționăm în acest context, că China, care s-a abţinut de la vot, a promis să facă publică săptămâna aceasta o ”soluţie politică”, ale cărei elemente le-a prezentat Kievului şi Moscovei.
”Războaiele nu au câştigător”, a declarat adjunctul ambasadorului chinez la ONU, Dai Bing. ”La un an de la începutul crizei ucrainene, faptele dovedesc că trimiterea de arme nu va aduce pace”, a adăugat acesta, cerând Kievului şi Moscovei ”să reia dialogul cât mai curând posibil”.
