Ucraina ar fi putut primi Planul de acțiune pentru aderarea la NATO (MAP) încă din anul 2008, dacă nu ar fi fost opoziția cancelarului de atunci al Germaniei, Angela Merkel, afirmă fostul președinte al Ucrainei, Viktor Iușcenko, într-un interviu pentru TSN, preluat de publicația ucraineană Glavcom.
Potrivit acestuia, chiar și atunci Statele Unite doreau să ofere MAP Ucrainei și Georgiei. Iușcenko a precizat că, atunci când a mers la București pentru summitul NATO, era sigur că Ucraina va primi MAP, scrie G4media.
„Da, așteptam MAP. În plus, este un astfel de format care nu impune obligații ireversibile pentru Europa. Este ca și cum ai fi absolvit liceul, dar nu ai intrat încă la facultate”, a spus Iușcenko.
Cu toate acestea, fostul președinte și-a dat seama la București că nimic nu va fi atât de ușor pe cât părea.
„Proiectul de rezoluție propus a fost pus pe biroul meu. Conform alfabetului, așezarea la masă – Ucraina și SUA sunt una lângă alta”, notează acesta.
Merkel stătea în partea opusă, alături de președintele francez Nicolas Sarkozy.
„O mică pauză. Poate 10, poate 12 președinți de țări europene, în special din Europa de Est, se apropie de mine, începem să discutăm și mă uit cum președintele Nicolas Sarkozy – cred că s-a dus la toaletă – și cancelarul Merkel au rămas la masă cu un mic grup de președinți”.
Conversația s-a terminat, Merkel s-a ridicat de la masă, iar Iușcenko le-a spus că există o singură opțiune, o discuție față în față cu „solistul principal” al reuniunii de la București. „Ne apropiem de Merkel, ea este stânjenită. La obiecția mea că am îndeplinit toate condițiile, nu avem plângeri nici de la Ministerul Apărării, nici de la Ministerul Afacerilor Externe, nu există comentarii din partea niciunui bloc. De ce vedem această rezoluție? Este doar un MAP, nu este nimic mai mult decât o calificare primară”, a povestit Iușcenko.
El a arătat că Merkel a invocat faptul că societatea ucraineană nu susține cursul euroatlantic.
„Ea îmi pune o întrebare: „Cât sprijin național aveți pentru planul de a adera la NATO – 31%.” Ea a vrut să spună că nu este suficient. Eu îi spun: Angela, înțelegi, acum un an teza integrării în NATO era susținută de 14%, acum este de 31%”, a mai adăugat fostul președinte al Ucrainei.
La summitul NATO de la București din 2008, Germania și Franța au blocat furnizarea unui plan de acțiune pentru aderarea la NATO a Ucrainei și Georgiei, temându-se de o escaladare din partea Rusiei. De atunci, Alianța nu a făcut decât să le promită celor două țări intrarea „într-o zi”. România s-a numărat printre statele care au susținut ferm invitarea celor două țări în Alianța nord-atlantică.
La summitul de la Vilnius, care are loc în aceste zile, Germania intenționează să insiste din nou asupra amânării aderării Ucrainei la NATO , deoarece se teme că acest pas ar putea duce la un război între Alianță și Rusia.
