Timp de un an, serviciul telefonului de încredere pentru femei a înregistrat aproximativ 1100 de apeluri din partea femeilor de diferite categorii de vârstă. Dintre acestea, 790 de apeluri comunicau despre violenţa în familie. Potrivit studiului realizat de Centrul „La Strada”, cele mai dese forme de violenţă sunt cea fizică, economică, sexuală şi psihologică. De menţionat că ultimele două forme de abuz nici nu sunt percepute întotdeauna de către femei ca fiind o formă de violenţă. Abia după ce primesc consultanţa psihologică de la specialiştii Centrului, victimele înţeleg că au fost supuse violenţei, iar uneori chiar torturii, explică specialiştii din cadrul Centrului. Conform apelurilor telefonice înregistrate pe parcursul anului, majoritatea femeilor supuse abuzului din partea soţilor sau foştilor soţi provin din familii social-vulnerabile, nu au un loc de muncă şi nici studii, iar majoritatea au vârsta între 36 şi 40 de ani. „Este vorba de familii cu doi sau trei copii, care sunt nevoiţi să asiste la scenele de violenţă şi care deseori preiau acest model violent de comportament”, a menţionat vicepreşedinta „La Strada”, Daniela Misail-Nichitin.
Studiul arată că 51% din femeile care au sunat la „Telefonul încrederii” au avut nevoie de asistenţă psihologică, iar un număr mare de apeluri, circa 22%, solicită asistenţă juridică primară ce ţine de dreptul familiei, procedura de divorţ, partajarea averii, dreptul asupra copiilor, informaţii privind Ordonanţa de protecţie. Jurista Centrului „La Strada”, Doina Ioana Străisteanu, a explicat că în 161 de cazuri victimele s-au confruntat cu dificultăţi când s-au adresat organelor de drept, iar în 93 de cazuri nu au fost mulţumite de intervenţia poliţiei, pedeapsa fiind redusă la o mustrare sau amendă aplicată agresorului, pe care de cele mai multe ori o achită însăşi victima. După asemenea sancţiuni, comportamentul soţului devine şi mai agresiv, menţionează jurista. O altă problemă cu care se confruntă atât victimele, cât şi juriştii Centrului este că cererea de Ordonanţă cerută de victime nu este executată nici de agresor, nici de poliţie, ele fiind nevoite să sufere în continuare în tăcere. Deşi din 3 septembrie a.c., în Codul de Procedură Penală a fost introdusă, pentru poliţie şi procuratură, posibilitatea de a reţine agresorul pentru neexecutarea Ordonanţei de protecţie, cazurile de reţinere şi urmărire penală sunt foarte puţine, mai specifică jurista Doina Ioana Străisteanu.
În concluzie, specialiştii Centrului susţin că în R. Moldova, violenţa în familie are un pronunţat caracter gender, cele mai afectate de violenţă fiind femeile, însă, consideră ei, situaţia poate fi soluţionată prin implicarea activă a organelor de drept în cazurile de acest fel, precum şi prin schimbarea mentalităţii victimelor, care trebuie să înţeleagă că au dreptul la o viaţă fără frică şi fără violenţă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
