Neînţelegerile au pornit chiar de la constituirea comisiei, care urma să aleagă unica persoană competentă şi demnă de acest post. Reprezentanţii opiniei publice au atras atenţia că unii membri aleşi nu au studii calificate în domeniul juridic, respectiv nu se pot pronunţa obiectiv asupra cunoştinţelor profesionale ale candidaţilor. Amestecul de interese, dorinţa de răzbunare s-au soldat cu propulsarea la o funcţie atât de înaltă a unui candidat care… a trişat la teste, este sigur unul din candidaţii scoşi din cursa spre Bruxelles. „Nu contează cine va ajunge la CEDO, principalul acela să nu fiu eu”, spune renumitul avocat al dosarului 7 aprilie, referindu-se la dorinţa aprigă a cuiva de a-l pedepsi. Recent, Comisia guvernamentală a emis hotărârea prin care i-a inclus în lista ce va fi propusă spre examinare instituţiilor abilitate ale Consiliului Europei pe Vladimir Grosu, Valeriu Griţco şi Mihail Buruiană.

Vitalie Nagacevschi, avocat

Sunt sigur că Vladimir Grosu avea rezultatele testului

Există reguli generale după care ar trebui să se ghideze autorităţile în procesul de selectare a candidaţilor pentru funcţia de judecător la CEDO. Deşi sunt foarte clare, în cadrul concursului desfăşurat recent aceste reguli au fost neglijate. În primul rând, toţi candidaţii, până la includerea în concurs, trebuiau să fie supuşi unui test de admisibilitate, pentru verificarea corespunderii principiilor prestabilite acestei funcţii. Este vorba, înainte de toate, despre notorietate, afirmarea în domeniul drepturilor omului şi componenţa morală.

Ar fi incorect din punct de vedere etic să-mi critic colegii de meserie. Dar vă pot spune un singur lucru. În anul 2008 m-am angajat într-o luptă politică alături de Vlad Filat, încercând să conving oamenii să nu voteze comuniştii. Mă supuneam unui risc enorm. Un fecior a fost arestat, iar altul – bătut. Împotriva mea au fost pornite dosare penale. În acelaşi timp, Vladimir Grosu, care pe atunci era agent guvernamental, stătea bine mersi la Ministerul Justiţiei. El este cel care scria la CEDO că persoanele care au pătimit în aprilie 2009 nu au fost torturate de poliţie. Scopul lui Filat nu era să treacă Vladimir Grosu, ci să nu trec eu, oricine numai nu eu, este pedeapsa lui pentru mine.
Conform informaţiilor de care dispun, cea mai bună lucrare, scrisă într-o engleză perfectă, este cea a lui Valeriu Griţco. Răspunsurile erau scrise cu utilizarea unor terminologii specifice Curţii, la un nivel extraordinar… Şi eu pe când eram student am susţinut un colocviu la psihologia judiciară. Profesoara mi-a spus că am scris perfect, dar n-am trecut testul. „Ai scris perfect, cu siguranţă ai copiat”, mi-a spus ea… Despre Griţco nu vreau să afirm nimic, dar sunt sigur că Grosu a avut testele…

Alexandru Tănase, judecător la Curtea Constituţională

Cum este posibil ca o persoană fără studii juridice să evalueze cunoştinţele juridice?

Am menţionat şi cu alte ocazii că metodologia de formare a comisiei de examinare a fost neclară. Nu am auzit nicio explicaţie cu privire la raţionamentele excluderii din componenţa comisiei a reprezentanţilor Curţi Constituţionale, care au studii de specialitate, în schimb au fost incluse persoane fără studii juridice. Pe unii i-a deranjat constatarea pe care am făcut-o, dar până la urmă nu s-a oferit nicio explicaţie cum este posibil ca o persoană fără studii juridice să evalueze cunoştinţele juridice ale candidaţilor. De altfel, societatea civilă a reacţionat prompt la acest fapt, adoptând o declaraţie imediat după aprobarea componenţei comisiei, dar autorităţile nu au reacţionat în niciun fel. Până la urmă, autorităţile sunt cele care decid cum vor selecta candidaţii, dar vreau să menţionez că pe timpul guvernării comuniste nu se proceda în acest mod.

Îi cunosc pe toţi cei trei candidaţi, deoarece în diferite etape am colaborat cu fiecare. În mod cert sunt jurişti calificaţi. Domnul Vladimir Grosu are o experienţă bună în materia Convenţiei Europene, fiind agent guvernamental în perioada când Moldova se confrunta cu cel mai mare val de plângeri la CEDO. Domnul Buruiană este unul dintre puţinii moldoveni care a făcut doctoratul la Harvard, iar domnul Griţco are o experienţă bogată în calitate de avocat. Cel care va promova cel mai bine restul procedurilor cerute de Consiliul Europei poate ajunge să fie cel de-al patrulea judecător moldovean la CEDO.

Sergiu Ostaf, director CReDO

Oamenii incomozi au avut de suferit

Noi am făcut publică opinia noastră cu privire la regulamentul şi componenţa comisiei pentru selectarea candidaţilor pentru ocuparea funcţiei de judecător la CEDO. Am punctat şi anumite carenţe. În primul rând, componenţa comisiei este una dependentă de factorul politic. O altă carenţă este faptul că majoritatea membrilor comisiei sunt în relaţii de incompatibilitate reciprocă sau în dependenţă de subordonare, mă refer la angajaţii Ministerului Justiţiei şi la exponenţii Executivului. În plus, s-a vorbit şi despre calificarea membrilor comisiei. O bună parte din ei nu au calităţile profesionale necesare pentru a face faţă testului tehnic, care este unul dificil.

A fost o decizie incorectă şi un dezechilibru hotărârea de a oferi 10 puncte pentru reputaţia publică şi imagine şi 15 puncte probei scrise. Reputaţia profesională şi imaginea publică sunt mai importante. Eu personal am pus întrebări la fiecare candidat cu referire la evaluarea calităţii profesionale. Cu regret, multe persoane, inclusiv cei trei care au trecut mai departe, nu au oferit răspunsuri. Spre exemplu, Vladimir Grosu a refuzat să-mi răspundă la două întrebări. Ceilalţi doi candidaţi sunt specialişti în domeniile lor de activitate, dar ei nu sunt persoane de referinţă în domeniul dreptului omului. Rezultatul final este unul regretabil, deoarece oamenii cu cea mai bună imagine şi reputaţie nu au trecut mai departe. Nu ştiu dacă a existat un interes pentru a propulsa spre această funcţie un anumit candidat, dar oamenii care au o reputaţie foarte bună şi care sunt incomozi pentru cineva au fost dezavantajaţi, din interese politice.

Nadejda Hriptievschi, Centrul de Resurse Juridice

Nu avem de unde şti cu certitudine că cei aleşi sunt cei mai buni

Am fost surprinsă de faptul că procedura de selectare a candidaţilor pentru înaintare a decurs într-un termen foarte scurt. În aceeaşi zi au avut loc proba scrisă, interviurile şi tot atunci s-a luat şi hotărârea. Or, pentru a lua o decizie importantă este nevoie de mai mult timp. Nu ştiu cum de s-a reuşit a citi detaliat răspunsurile. Acest lucru în mod normal durează. Ar fi potrivit ca rezultatele să fie făcute publice, pentru ca să ştim şi noi de ce un anumit candidat a fost considerat mai bun la o anumită probă. Noi doar presupunem că cei aleşi sunt cei mai buni, dar nu avem de unde şti cu certitudine.