Voronin pare amuzat de noua sa postura.El nu se sfiieste sa repete ca este debutant, incepator, nu scapa prilejul sa glumeasca, sa faca bancuri, sa rada cu pofta. Abia deunazi l-am vazut un pic mai iritat, cand l-a apostrofat ca un cizmar pe deputatul Iurie Leanca, de parca acesta i-ar fi fost un subaltern.
M-as fi asteptat la o replica mai ferma din partea Opozitiei. De pilda, sa-i ceara sa vorbeasca pe tonul respectiv cu Staris sau cu macelarii Papuc si Resetnikov, iar in Parlament, in postura in care se afla, se cuvine sa fie mai civilizat.
Nu s-a intamplat.Mi se pare ca Opozitia inca nu realizeaza „insolitul” situatiei: se intampla pentru prima data, in ultimii opt ani, cand ea se confrunta deschis cu Voronin. Va amintiti macar vreun exemplu in acest sens? Timp de doua mandate prezidentiale, liderul PCRM „a comunicat” cu oponentii sai prin acelasi Staris, prin M 1, NIT, ori prin subalternii sai. Opozitia inca nu pare sa constientizeze lucrul acesta, nu stie sa speculeze situatia, este prudenta, derutata. Nu este pregatita sa-i spuna niste adevaruri mai dure.
Tonul il dicteaza jovialul spicher, un ton „neserios”, degajat, informal.
Probabil, prestatia lui Voronin este aceea pe care o are el in anturajul sau, cu subalternii, cu colegii de partid si pe care o cunoastem mai putin. Vedem, de pilda, cum e Voronin cu supusii, atunci cand e in dusi buni, ii place sa glumeasca, sa rada, este autoironic. Inca nu l-am vazut iesindu-si pe bune din pepeni, dar nu cred ca mai e mult pana atunci si iarasi vom vedea ce nu s-a mai vazut in ultimii opt ani.
Eu cred ca Voronin poate fi – si trebuie – prins pe picior gresit. Dupa vreo betie mai crancena, de pilda, dupa o noapte nedormita, dupa o iesire nervoasa cu subalternii sai. Si cred ca e bine sa fie enervat, hartuit, provocat, e bine sa-i vedem fatetele pe care anturajul le-a ascuns mereu. Sa le vedem noi, sa le vada alegatorul.Bineinteles, nu trebuie uitat ca Voronin are replica, stie sa pareze, sa dea riposta, mai ales ca beneficiaza de o audienta de saizeci de „fani”, care abia asteapta sa rada la orice glumita ori zambet ale bossului. Se vede cu un ochi neinarmat ca nu e postura in care Voronin se simte in apele sale, in toata atitudinea sa staruie un fel de aer al provizoratului, al unei „sedinte oarecum prelungite”. Recunoastem comportamentul pe care il avea in timpul celor trei-patru vizite pe an la Parlament, cu ocazii mai ales solemne ori neutre.
Bineinteles, Voronin nu va face prea multi purici in Parlament, lasand totul, cum s-a mai spus, pe seama lui ?urcan. Mai mult. Scenariile prin care Voronin ar reveni foarte curand in fotoliul cu care s-a obisnuit nu par deloc ireale. Momentul s-ar putea sa coincida chiar cu incheierea lucrarilor de reabilitare a sediului Presedintiei, astfel incat doamnei Greceanai sa nu i se urce prea tare la cap.
In orice caz, nu este de crezut ca Voronin, cel pe care il stim, va ramane intr-un fotoliu de birocrat pentru tocmai patru ani. Eu, unul, nu mi-l pot inchipui pe acest om „temperamentos” stand inert…
